RUTA TURISTICĂ “HÂRȘOVA – CETATEA ZALDAPA”
Începutul călătoriei noastre, de-a lungul secolelor, prin Dobrogea, pornește dintr-un oraș a cărei istorie este caracteristică întregii regiuni, dar și Europei de Răsărit.
1.ORAȘUL HÂRȘOVA
Coordonate: 44.68934, 27.94565
Orașul Hârșova este situată în nordul județului Constanța. Are o populație de 11.198 de locuitori. Este situat pe malul drept al fluviului Dunărea. În antichitate în acest loc se afla o cetate romană care purta numele de Carsium.
Hârșova este un oraș modern cu o tradiție de mii de ani. Partea sud-estică a teritoriului său a fost locuită încă de acum șapte mii de ani, din timpul perioadei neolitice. Aici, pe malul Dunării, se află o așezare neolitică care a ajuns la 12 metri înălțime ca urmare a distrugerii consecutive și a construcției de noi locuințe din lut, aceasta formând o movilă uriașă (tell în literatura istorică care înseamna movilă în limba arabă). Studiile arheologice au identificat aici o comunitate umană care s-a ocupat cu vânătoarea, pescuitul, agricultura și creșterea animalelor. S-a dezvoltat, de asemenea, și comerțul cu comunitățile din vecinătate sau din regiuni mai îndepărtate.
Așezarea a fost distrusă de triburile nomade (indoeuropeni) care au sosit de la nord și est.
Pe suprafața localității există mai multe așezări de epoca bronzului și fierului. Pe malul Dunării, acolo unde romanii vor construi cetatea, s-a aflat chiar o fortificație getică. Între secolele I-VII cetatea Carsium, a făcut parte din Imperiul roman, iar în secolul al X-lea a fost stăpînită de bizantini. În secolul al XIII-lea aici s-au aflat genovezii care au refăcut portul și au dezvoltat mult așezarea. Între secolul al XV-lea și prima parte a secolului al XIX-lea, Hârșova a fost cetate otomană, iar orașul a cunoscut o perioadă de prosperitate. În 1651 Evliya Çelebi descria orașul cu 1600 de case, geamii, băi publice, o piață, un zid care apăra orașul și cetatea în lungime de 3000 de picioare. În secolul al XVIII-lea sosesc aici primii coloniști români – păstori transilvăneni. La mijlocul secolului al XIX-lea aceștia aveau chiar o biserică (Sf.Nicolae) iar imaginea așezării s-a schimbat mult. Orașul gravita în jurul Dunării și centrului portuar unde se aflau numeroase magazine, depozite, bănci, iar pe dealul de vest s-a construit o școală monumentală și biserica nouă.
Sub regimul comunist, rolul orașului ca centru comercial și portuar a scăzut. S-a diminuat, de asemenea, importanța sa administrativă și mulți dintre locuitorii săi au migrat în orașele învecinate.
La Hârșova pot fi vizitate mai multe obiective cultural-istorice, religioase sau naturale, dintre care amintim mai jos:
Coordonate: 44.68637, 27.9464
Locație: oraș Hârșova, str. Revoluției Nr. 27 acum, Strada 9 Mai- Ansamblul V. Cotovu după implementarea actualului proiect.
Poate fi accesat de pe DN2A, E60
Web-site: http://www.minac.ro/muzeul-carsium-harsova.html;www.harsova.ro
Tel: +40 0241 871 033
Timp de lucru:
09:00 – 17:00 / Luni – Duminică /
Muzeul prezintă cele mai reprezentative descoperiri din orașul Hârșova și din împrejurimile sale de la începutul neoliticului până la epoca modernă timpurie. Sunt expuse aici obiecte de mare valoare științifică și artistică, caracteristice perioadelor, neolitică, epocii metalelor, antichității și evului mediu.
Noul muzeu va ilustra și istoria vieții pe Pământ cu resturi de vegetație și faună din Paleozoic și Mezozoic.
Coordonate: 44.68304, 27.94336
Biserica a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Stilul bisericii este bizantin și are forma unei cruci. Acoperișul este din tablă galvanizată. Biserica are 7 turnuri, 2 baze, una centrală înconjurată de 4 mai mici și are arhitectura specific ortodoxă: sală, naos și altar. Interiorul bisericii primește suficientă lumină prin cele 26 de ferestre, iar în locul ferestrelor, biserica este decorată cu vitralii monumentale și un candelabru cu 72 de lămpi.
Coordonate: 44.68301, 27.94839
Geamia Mahmud (Sultan Mahmut Cami) este cea mai veche clădire din Hârșova și unul dintre cele mai importante monumente istorice. A fost construită în 1812 în timpul domniei Sultanului Mahmud al II-lea.
Deasupra cupolei sale se ridică un minaret, care arată de departe locul sacru al religiei musulmane. Ea aduce varietate în aspectul arhitectural al Hârșovei, dând în același timp un bun exemplu de coexistență armonioasă între oamenii de diferite religii.
5. CETATEA CARSIUM
Coordonate: 44.68147, 27.95271
Cetatea, romană și romano-bizantină Carsium, a fost construită pe o fortăreață timpurie getică în a doua jumătate a secolului I d.Hr. La începutul secolul II d.Hr., în timpul războaielor dacice, în anul 103 d.Hr. împăratul Traian a întărit cetatea cu ziduri de piatră.
Cetatea este a menționată în toate documentele din antichitate, începând cu secolul al II-lea î.Hr. până la începutul secolului al VII-lea (Ptolemeu, Tabula Peutingeriană, Itinerarium Antonini, Notitia Dignitatum, Hierocles, Procopius, Geograful din Ravenna) cu numele Carsum, Carsio, Carso, Carsos. Cel mai probabil, toponimul este de origine getică și este asociat cu relieful stâncos. Cetatea a fost construită pe malul fluviului Dunărea, în aproprierea celui mai important vad de trecere a Dunării spre Câmpia Ialomiței. Acesta a furnizat legătura dintre comunitățile romane și romanizate la sud și la nord de Dunăre. În creștinismul timpuriu, a fost un important centru spiritual.
Sursele istorice indică distrugerea cetății în timpul invaziilor barbare și restaurarea sa de către Constantin cel Mare și Justinian. În cercetarea sa au fost descoperite materiale arheologice de o mare importanță științifică și expozițională. Acestea sunt: elemente de fortificație, resturi de construcții, inventar funerar, materiale ceramice, material numismatic etc. Hârșova este cunoscută prin cel mai mare număr de borne de drum roman (stîlpi miliari) din Dobrogea – zece până acum. Acest lucru indică faptul că autoritățile locale romane au reparat și menținut în condiții excelente drumurile care au asigurat legătura fie pe limesul Dunării, fie în provincie. Astfel orașul a dobândit o importanță mare comercială și de tranzit.
6. CANARALELE HÂRȘOVEI
Coordonate: 44,67652, 27,97574
Canara este un toponim de origine turcă și înseamna stâncă. Rezervația reprezintă relieful stâncos, cu aspect spectaculos în care s-a adâncit albia Dunării în zona orașului Hârșova. La răsărit se află două dealuri (Celea Mică și Celea Mare) iar spre vest Dealul Băroi (toponim care vine de la localitatea antică Beroe, aflată în aval). Habitatul conține păduri virgine, iar în zona înverzită cu arbuști ponto-sarmațieni există specii incluse în cartea roșie. Ecosistemele sunt acvatice și terestre. Prin legislația specifică sunt protejate: 1 specie de mamifere, 4 specii de amfibieni și reptile, 15 specii de pești, 1 specie nevertebrate, 2 specii de plante și 8 specii de floră și faună.
Acces: Mediu (DN3, DJ223, DN22C, E81, DN2A)
In partea de sud-est, sub cartierul Dij Mahalale se află o așezare neolitică cu un strat de cultură de peste 13 m. Din păcate, gospodăriile actuale acoperă întregul sit, cunoscut în litaratura de specialitate sub denumirea de tell (movilă antropică). Pe dealul din partea de vest (Băroi) s-a construit recent mănăstirea Prodromița.
7. COMUNA TOPALU
Se află pe malul Dunării. Se ajunge aici pe DN 2A (E 15) până la Hanul Morilor, apoi la dreapta pe DJ 223.
Coordonate: 44.54474, 28.04759
Aici pot fi vizitate următoarele obiective:
8.MUZEUL DE ARTĂ “DINU ȘI SEVASTA VINTILĂ”
Coordonate: 44.54398, 28.04671
Muzeul de Artă “Dinu și Sevasta Vintilă” este amenajat în comuna Topalu și are la bază colecția donată de medicul Gheorghe Vintilă. Aici pot fi admirate o serie de opere ale mai multor artiști români, precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Oscar Han.
9. CRAMA ”DARIE”
Coordonate: 44.5384, 28.04291
Adresa : Strada Dunării Nr. 494b, Topalu 907280, România
Web-site: www.cramadarie.ro
10.CETATEA CAPIDAVA
Coordonate: 44.49448, 28.08976
Locație: satul Capidava, comuna Topalu
Perioadă vizitare:
Accesul este gratuit.
Cetatea Capidava este situată pe malul Drept al a Dunării, la jumătatea distanței dintre Cernavodă (vechea Axiopolis) și Hârșova (vechiul Carsium. A fost ridicată în timpul împăratului Traian în cadrul programului de întărire a frontierelor romane. Toponimul daco-getic “Capidava”, adică “orașul curburii”, este moștenit dintr-o așezare preromană.
Astăzi, cetatea se păstrează parțial și oferă vizitatorilor un zid de apărare impresionant, cu înălțimi cuprinse între 2 și 6 metri, alcătuit din unsprezece curtine (distanța dintre turnuri) și opt turnuri. Peretele din nord-est este vizibil din drum. Fortificația este întărită de turnuri semicirculare la colțuri și patrulaterale din centrul peretelui, precum și de două turnuri intermediare sub formă de potcoavă. Ele sunt păstrate la o înălțime foarte scăzută, datorită abandonării lor în timpul reconstrucției din perioada romană târzie. În colțul nordic al cetății s-a descoperit o bazilică creștină, ce datează din secolul al VI-lea. Caracteristicile sale de construcție arată o structură inspirată de arhitectura religioasă a spațiului siriano-palestinian. Are o lungime de 18,20 cm și o lățime de 8,40 metri. Este o bazilică cu o navă care se termină cu o absidă semicirculară; în zona centrală a absidei, sub trotuarul altarului, a fost descoperită o mică criptă, care reproduce planul bisericii. Acolo era păstrată o cutie (relicvară) cu moaștele unui martir. Descoperirile arheologice atestă locul și rolul pe care cetatea l-a jucat în apărarea acestui segment de limes. De aici provin materiale care ilustrează activitatea economică și cultural-religioasă pe care a avut-o în epoca romană și romano-bizantină. Capidava antică a fost distrusă în totalitate în urma atacurilor avarilor și slavilor la începuturile imperiului bizantin.
Coordonate: 44.48833, 28.1034
Mănăstirea a fost înființată în sub protecția Sfinților Mucenici Epictet și Astion. Moaștele lor sfinte datează de la începutul secolul al IV-lea și au fost descoperite în ruinele orașului Halmiris (județul Tulcea), în apropierea brațului Dunării Sfântul Gheorghe, unde este locul morții celor doi martiri. Sf. Mucenici Epictet și Astion sunt sărbătoriți de Biserica Ortodoxă în fiecare an, în data de 8 iulie.
Coordonator: 44.48833, 28.1034
Mănăstirea este situată într-o zonă pitorească, în apropierea rezervației naturale Allah-Bair. În curtea ei se află o biserică, o capela și o croitorie, unde călugărițele fac îmbrăcăminte liturgică și monahală, precum și alte obiecte lucrate manual (cruci și icoane). În imediata vecinătate a mănăstirii există o pădure cunoscută localnicilor ca pădure de vindecare, căreia credincioșii îi atribuie proprietățile curative.
13.LACUL ”DOMNEASCA MARE”
Coordonate: 44.37132, 28.06711
Aproape de satul Seimenii Mici este lacul unic “Domneasca-Mare” / Lacul Mării. Peisajul pitoresc din apropierea acestuia este potrivit pentru o odihnă pe termen scurt, înainte de a merge în continuare pe drumul 223 în direcția Cernavodă.
14.ORAȘUL CERNAVODĂ
Coordonate: 44.3276, 28.0306
Orașul Cernavoda are o vechime multimilenară. În necropola din Dealul Sofia s-a descoperit în anul 1956 grupul statuar Ganditorul și Femeia sa, capodopere ale artei preistorice universale. La Cernavodă și în împrejurimi sunt atestate prin descoperiri arheologice toate perioadele și epocile istorice ale spațiului vest pontic. În epoca romană aici s-a ridicat cetatea Axiopolis. Istoria acesteia se înscrie în linia evoluției așezărilor dunărene. Există mărturii epigrafice cu privire la martirajul lui Chiril, Chindeas și Dasius. Primii au fost executati aici, ultimul la Durostorum (Silistra). Cetatea a fost refăcută de nenumărate ori. Pentru perioada romano-bizantină izvoarele atestă cetatea Sanctus Cyrillos, după unele păreri fiind vorba tocmai de locul în care a fost martirizat preotul Chiril (Chirilos). Din păcate ruinele cetății antice, aflate în insula Hinog, nu pot fi vizitate. Evoluția cetății și așezării de aici sunt asemănătoare cu celelalte din Dobrogea. În epoca modernă orașul s-a dezvoltat foarte mult. De la Cernavodă către Constanța a fost construită prima linie de cale ferată din imperiul Otoman în anii 1850 – 1860. După unirea Dobrogei cu România, pentru a facilita accesul la portul Constanța, s-a construit podul peste Dunăre, care a fost cel mai lung din Europa și al treilea ca lungime din lume la vremea respectivă. Orașul s-a dezvoltat ca port la fluviul Dunărea. În vecinătatea lui începe Canalul Dunăre – Marea Neagră. În orașul Cernavodă se pot vizita mai multe obiective turistice.
15.MUZEUL ISTORIC AXIOPOLIS
Coordonate: 44.34202, 28.03313
Profilul general al muzeului este arheologic, cu accent pe cultura preistorică și daco-romană. Prima sala este destinată prezentării culturilor din perioada anilor 5500-2500 a Chr. Aici este replica Gânditorului și a femeii șezând. Sunt prezentate artefacte găsite în așezări și necropole aparținând culturilor Hamangia, Gumelnița Cernavoda I, III și II. Acestea sunt în principal ceramică, arme, unelte din os și piatră, ornamente și obiecte de cult din secolele V și IV a Chr.
Celelalte săli sunt destinate epocii metalelor și perioadei romane în raport cu fortificațiile de pe linia Dunării.
Holul muzeului, rezervat perioadei secolelor XIX-XX, este dedicat personalității lui Anghel Saligny. Este expusă o machetă a podului, construit de marele inginer și deschis în 1895, și un album cu etapele de construcție a podului, fotografii ale celui mai mare proiect de construcție al României – Canalul Dunărea – Marea Neagră.
Coordonate: 44.31147, 28.03299
Adresa: Vinex Murfatlar
Oraș Cernavodă, str. Cochirleni, nr. 1, Cernavoda, Constanța, România
Web-site: office@vinexmurfatlar.ro
Telefoane: +4 0241/236995; +4 0241 / 237222:
17.LACUL DUNĂRENI
Coordonate: 44.18824, 27.77053
Lacul Dunăreni se află la aproximativ 25 km depărtare de orașul Cernavodă pe drumul județean 223. Are o suprafață de 704 de hectare și este o zonă de ape stătătoare (lac de luncă format din procese de eroziune și sedimentare într-o vale secundară), mlaștini și terenuri arabile care adăpostesc specii protejate de păsări migratoare de apă și păsări de pradă, care vânează în zonă. Destul de atractivi pentru turiști sunt pelicanul roz și cel creț.
La 8 km de la lac direcția nord turiștii pot vizita o rezervație impresionantă.
Coordonate: 44.18446, 27.86459
Drumuri de acces – DN3 : Constanța – Cobadin – Adamclisi – Ion Corvin – drumul DJ 223 către Aliman .
Lacul Vederoasa este o arie protejata în podișul Medgidiei, în extremitatea vestică a județului Constanța. Zona protejată include râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepă, pajiști naturale care asigură hrană, cuiburi și condiții de viață pentru mai multe specii de păsări migratoare, dintre care unele sunt protejate la nivel european. Caracteristice sunt pescărușul albastru, rața roșie, vulturul pescar, cormoran mare, becațina comună, stârcul pitic și altele.
La aproximativ 3 km de rezervație este situată:
Coordonate: 44.17312, 27.83259
În fiecare an aici, în septembrie, este organizat aici Festivalul recoltei.
Web-site: www.alira.ro
20.MĂNĂSTIREA ”SFÂNTUL ANDREI” ȘI PEȘTERA SFÂNTULUI ANDREI
Coordonate: 44.09087, 27.82543
Adresa : DC35A, Crângu 907150, România
Web-site: www.manastireasfantulandrei.ro
Complexul monahal impresionează cu monumentalitatea sa.
Mănăstirea Sf. Andrei constă din trei biserici, dintre care cea mai veche a fost construită în 1920 și găzduiește moaștele Sf. Andrei. O cruce foarte veche, în formă de X, este ridicată în fața altarului, aici este depus un deget care ar fi aparținut Sfântului Andrei.
Peștera Sf. Apostol Andrei este primul loc vizitat de pelerini la sosirea în jurul mănăstirii Sf. Andrei. Are forma unei biserici cu o singură navă săpată în stâncă, așezată la baza unei deal de pădure. Pe pereții bisericii sunt icoane. Cea mai venerată dintre ele este cea a lui Sf. Apostol Andrei. În stânga se poate vedea patul, sculptat în piatră, pe care Sfântul Andrei s-a odihnit în perioada în care a propovăduit în Dobrogea. Aproape de peșteră este izvorul Sf. Andrei, datat, potrivit legendei, la venirea Apostolul aici.
Pe drumul spre Adamclisi pot fi vizitate alte două mănăstiri. Prima mănăstire este la aproximativ 3 km distanță, iar a doua mănăstire este la aproximativ 9 km.
Coordonate: 44.11487, 27.85504
Adresa : 907150, România
22.MĂNĂSTIREA ”SFÂNTUL FILIP”
Coordonate: 44.09132, 27.92822
Adresa : DN3, Adamclisi 907010, România
Mănăstirea Sfântul Filip din Adamclisi se afla la aproximativ 1 kilometru de cetatea Tropaeum Traiani, locul în care au fost descoperite moaștele celor cinci sfinți care au trăit în secolul al IV-lea. Martirii de la Adamclisi au trăit în zorii civilizației creștine din provincia romană Sciția Mică.
Pe drumul spre orașul Adamclisi, la aproximativ 2 km, se află cel mai impresionant complex memorial roman și cel mai faimos monument arheologic de pe teritoriul Dobrogei:
Coordonate: 44.09213, 27.94425
Nu departe de muzeu în apropierea localității se pot vedea astăzi ruinele cetății, care a fost parțial cercetată și restaurată. Traseul zidurilor este în concordanță cu configurația terenului și înconjoară periferia unei terase plate joase care se ridică în medie cu 10,00 m deasupra zonei înconjurătoare. Incinta cetății era apărată de 22 de turnuri. Printre acestea se numără unul în formă de potcoavă și unul în formă de patrulater care se distinge prin mărime. Toate celelalte sunt în formă de U. Până în prezent au fost descoperite 3 porți. Cea estică și cea vestică sunt păzite de două turnuri în formă de U situate de o parte și cealaltă. În decursul secolelor sale de existență, elementele sistemului de fortificație au suferit diverse reconstrucții. Cetatea a fost distrusă în timpul invaziei avarilor
24. MONUMENTUL TRIUMFAL “TROPAEUM TRAIANI”
Coordonate: 44.10226, 27.95534
Localizare: Adamclisi, acces de la DN3
Complexul muzeal ”Tropaeum Traiani”, Trofeul lui Traian DC53, Adamclisi 907010, România
Timp de lucru:
08:00-20:00 (vara) 09:00-17:00 (iarna)
Complexul muzeal Adamclisi include o cetate romană, un muzeu și un magnific monument triumfal. Cetatea a fost fondată după încheierea războaielor de cucerire a Daciei de împăratul Traian, în anul 102, în locul luptei decisive cu triburile dacice și a devenit un municipiu în anul 170. După distrugerea suferită în urma invaziilor marilor migrații ale popoarelor, cetatea a fost reconstruită de împăratul Constantin cel Mare în anul 321.
În locul celebrei lupte, la ordinul împăratului Traian, a fost ridicat un monument unic de piatră în memoria soldaților romani căzuți în luptă. Monumentul a fost proiectat de faimosul arhitect Apolodor din Damasc. A fost construit între anii 106 și 109. Această construcție magnifică, în formă de altar uriaș, a supraviețuit secolelor și a fost restaurată în perioada anilor 1975- 1977. În zilele noastre, monumentul se ridică pe un piedestal cilindric înconjurat de trepte, încoronat cu creneluri, a cărui arcadă are o formă cilindrică și decorațiuni în relief. Pe una din laturi se află o inscripție care spune că monumentul este dedicat “Zeului războiului Marte” de către ”Nerva Traian August, împărat și cezar, învingătorul germanilor și dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oară tribun, pentru al VI-lea rând împărat, pentru a V-a oară consul, tatăl patriei”.
În partea centrală a postamentului sunt 54 de dale cu scene de război – metope. Partea centrală și cea superioară a arcului este în formă de altar patrulater pe care se ridică un trofeu cu două fețe, care prezintă un trunchi cu armură romană și arme și patru scuturi dublu simetrice, poziționate vertical. La baza trofeului se află statui ale războinicilor, la ale căror picioare sunt reprezentați prizonieri. Înălțimea mausoleului este de 40 de metri, fiind aproximativ egală cu diametrul bazei.
Coordonate: 44.08531, 27.9521
Muzeul de Arheologie Adamclisi este conceput ca un lapidarium gigantic, care include inscripții și reliefuri din mausoleu, elemente arhitecturale, frize, cornișe și coloane. Sunt deosebit de impresionante statuile gigantice cu scene de război și metopele cu scene de luptă. Muzeul mai adăpostește o bogată colecție de dale ceramice, vase de bucătărie și vesela, lămpi și sfeșnice, o varietate de obiecte din metal prelucrat, cum ar fi sculpturi de bronz, aplice pentru cufere și centuri, agrafe de păr, inele și alte ornamente, arme de fier și unelte de lucru.
Coordonate: 44.15953, 28.38823
Zona din jurul obiectivului ”Fântâna Murfatlar” se întinde pe o coastă de calcar, cu văi înguste, care conține circa 515 specii din flora specifică dobrogeană. În rezervație au fost identificate noi plante care îi poartă numele. Tipice sunt brândușa de toamnă, măzăriche de primăvară, garofița, ciulinul, centaurea și garoafa.
Sunt protejate două specii de mamifere, două specii amfibieni și reptile, trei specii nevertebrate, două specii de plante etc.
Coordonate: 44.16762, 28.40438
Adresa : DN3, România
Ansamblul rupestru se află în vecinătatea orașului Murfatlar, la cca 10 km vest de Constanța. Complexul este format din patru bisericuțe (B1-B4) , trei cripte cu chilii, două chilii fără cripte și patru galerii de comunicare care le conectează. Bisericile sunt identice- cu o singură absidă, o singură navă, capele cu boltă, și pronaose largi. O trăsătură deosebită sunt altarele lor rotunjite, în spatele pereților sunt așezate mesele altarului.
Monumente similare au fost găsite pe teritoriul fostului Imperiu Bizantin din Cappadocia și din Peninsula Crimeea. Pe pereții camerelor sunt păstrate înscrisuri în glagolitică, chirilică și în rune bulgărești vechi. Alături sunt imagini cu călăreți, balauri și alte reprezentări.
Complexul datează cel mai probabil din a doua jumătate a secolului al X-lea, conform unei inscripții în limba greacă incizată pe peretele de vest al bisericuței B4, unde se citește anul 982.
Coordonate: 44.1675, 28.40692
Adresa : Calea Dobrogei, Murfatlar 905100, România
Mănastirea a fost fondata acum 12 ani în locul unei vechi centru monahal. Centrul religios include o biserică și o zonă rezidențială
29. ORAȘUL MURFATLAR
Coordonate: 44.17539, 28.4108
Murfatlar sau Basarabi este unul din cele mai mari centre viticole din România. Numele așezării apare pentru prima dată în 1855.
Originea toponimului provine de la Murfat, adică ,,al lui Murfat”. În anul1855 aici se afla o garnizoană turcească. Curând după aceea, a fost locuită de tătarii din Crimeea care au construit o geamie și mai multe case. Astăzi, Murfatlar este un mic port pe Canalul Dunărea – Marea Neagră și are o populație de 11.070 de locuitori.
Coordonate: 44.17208, 28.41119
Geamia Murfatlar a fost construită în 1981 și face parte din Muftiatului din Constanța.
Orașul Murfatlar are un muzeu și o cramă de vinuri:
Coordonate: 44.17675, 28.42278
Adresa : Strada București 2, Murfatlar 905100, România
Web-site: www.statiuneamurfatlar.ro
Acesta este situat în inima regiunii viticole Murfatlar.
În cadrul muzeului care aparține podgoriei a fost organizată o mică expoziție de artefacte, care prezintă evoluția culturii viței de vie și a producerii vinului din Dobrogea de-a lungul secolelor.
32.ORAȘUL MEDGIDIA
Coordonate: 44.24556, 28.27129
Orașul este situat între Dunăre și Marea Neagră, la 39 km de Constanța. Populația sa este de 43 867 de locuitori.
Orașul apare în locul unui castel antic târziu, a cărui existență este atestată de numeroase dovezi arheologice. Prima mențiune a așezării se află în hărțile geografice ale secolului al XV-lea sub numele de Kara-su (Apă neagră). Orașul primește numele său actual de la sultanul Abdul Medjid, care îmbunătățește zona prin desecarea mlaștinilor și construcția canalelor. Pe vremea sa a fost construită geamia Abdul Medjidi care este în prezent cea mai veche clădire din oraș. Este o clădire monumentală, de formă pătrată tipică arhitecturii islamice, realizată manual din piatră de calcar și lemn de cedru adus din Liban. Minaretul, înalt de 25 de metri, cu o scară interioară în formă de spirală și o terasă circulară deasupra, a fost, de asemenea, construit din piatră de calcar.
Călătoria continuă de-a lungul drumului DJ222. După 40 km. intrăm în rezervația geologică națională ”Gura Dobrogei”. La începutul acesteia se află:
33. PEȘTERA ” LA ADAM”
Coordonate: 44.46445, 28.47149
Adresa : DC81, România
Timp de lucru : luni-sâmbătă orele 10-18; duminica închis.
Una dintre cele mai importante peșteri din Gura Dobrogei este situată la 65 m deasupra nivelului mării, cu o lungime de aproximativ 100 m. Aici au fost descoperite mai multe fosile provenind de la animalele preistorice, cum ar fi hiena de peșteră, ursul de peșteră, cerbul, mamutul, calul sălbatic, și chiar oase de homo sapiens din paleoliticul timpuriu.
34. BISERICA ”SFÂNTUL DIONISIE ȘI EFREM CEL NOU”
Coordonate: 44.46889, 28.48346
Adresa : DC81, Târgușor 907070, România
Biserica este situată într-un centru monahal care poartă numele celui născut în anul 470 p. Chr., în vechea provincie romană Sciția mică, Sfântul Dionisie. În anul 496 acesta a înlăturat vechiul calendar păgân, introducând în locul lui noul calendar creștin, începând cronologia anului cu data învierii Isus Hristos. Acest calendar a fost numit mai târziu dionisian.
Lângă mănăstire se află o peșteră cunoscută sub numele de Gura Dobrogei. Galeriile sale au o lungime de aproximativ 650 de metri. Aici se găsesc fosilele mai multor specii de animale și urmele habitatelor umane din paleoliticul superior și neoliticul timpuriu.
35. REZERVAȚIA NATURALĂ NAȚIONALĂ ”CHEILE DOBROGEI”
Coordonate: 44.50178, 28.39716
Adresa: DJ222, România
Unul dintre cele mai pitorești locuri din Dobrogea sunt clisurile calcaroase, care poartă numele de Cheile Dobrogei. S-au format în perioada jurasică și sunt considerate cele mai vechi forme calcaroase din România. Zona protejată se întinde pe 280 ha și găzduiește multe specii de plante protejate de lege, cum ar fi brândușa, adonisul sau bujorul dobrogean. Aici cresc și stejarul pitic, arbuști mediteraneeni de stepă.
Situl este important nu numai pentru caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice și peisagistice, ci și pentru elementele de faună: reptile, păsări și lilieci.
Pereții platoului sunt orientați spre est -vest și ating o înălțime de 40 m. În peșterile de-a lungul cheilor Dobrogei se găsesc numeroase urme ale omului preistoric, precum unelte din piatră și oase.
36. CETATEA “ULMETUM”
Coordonate: 44.54743, 28.34178
Adresa : comuna Pantelimon 907230, România
Situată la ieșirea din localitatea Pantelimonu de Sus, spre est, cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, probabil de Teodosie cel Mare. Denumirea latină Ulmetum înseamnă “pădurea de ulmi”. Planul cetății este în formă de triunghi dreptunghic. Fiecare dintre colțurile cetății se termină cu un turn rotund. Cele două porți sunt flancate de două turnuri în formă de U. În partea de sud-est sunt patru turnuri dreptunghiulare, la care se adaugă două turnuri de aceeași formă, unul pe ambele laturi ale cetății.
Cetatea a fost restaurată de împăratul Iustinian (525-565) în urma atacurilor războinicilor slavi. Astăzi, cetatea este parțial, cercetată, restaurată și conservată. În interior au fost descoperite mai multe edificii, între care și o bazilică creștină timpurie
La aproximativ 1 km spre vest puteți vizita:
Coordonate: 44.54655, 28.32974
Adresa : Localitatea Pantelimonu de Sus, 907230, România
38. MĂNĂSTIREA ”MAICA DOMNULUI”
Coordonate: 44.60398, 28.41287
Adresa: DC76, Colilia 907070, România
Telefon: +40 728 109 075
Este o mănăstire ortodoxă, situată în centrul Dobrogei, cu o istorie relativ scurtă. Inițial complexul a fost organizat de coloniști germani ca o biserică evanghelică. Mai târziu, complexul a fost distrus în totalitate, dar biserica a fost restaurată și în jurul său a fost înființată o mănăstire ortodoxă.
Coordonate: 44,57293, 28,71296
Adresa: com. Istria 907155, România
Web-site: www.histria-cheiledobrogei.ro
Biserica a fost construită în timpul dominației otomane. Are o arhitectură tipică pentru epoca sa. Înaltă de numai 1 metru, săpată în pământ, bazilica are o singură navă, fără clopotniță și turn. Cupola bisericii este susținută de șase stâlpi de stejar, situați pe șase coloane vechi ale cetății Histria.
Coordonate: 44.54676, 28.77325
Adresa: DN 2A (spre Ovidiu), DN22 (spre Tariverde), DJ 22A (lângă cetate)
Timp de lucru:
08:00-20:00 (vara)
09:00-17:00 (iarna)
Conform istoricului Eusebiu, colonia Histria a fost fondată la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr., 657 î.Hr., de coloniști din Milet, pe malul lacului Sinoe, “la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului”. De aici vine și numele coloniei. Orașul a avut o dezvoltare continuă timp de 1.300 de ani, începând cu perioada colonizării elenistice până în perioada romano-bizantină.
În perioada arhaică Histria a avut un regim democratic de guvernare și a dezvoltat un comerț intens.
În primul secol a. Chr. colonia Histria s-a alăturat imperiului pontic al regelui Mitridate al VI-lea Eupator, care își așează o garnizoana în cetate. În anul 72 a. Chr. armata romană și-a impus autoritatea asupra coloniilor vest-pontice, iar câțiva ani mai târziu, Histria a fost cucerită de regele geto-dac Burebista. Numai după moartea acestuia cetatea a fost în cele din urmă cucerită de romani. În epoca romană Histria ajunge la o mare înflorire. Așezarea era puternic fortificată cu o incintă întărită cu 10 turnuri și două porți. Au fost construite noi clădiri publice și băi, precum și un apeduct cu o lungime de peste 20 km. Străzile au fost reconstruite și pavate cu piatră. În necropola, care se dezvoltă în afara orașului antic, au apărut tipuri noi de monumente funerare.
Marele migrații au afectat cetatea. Formarea complexului lagunar și împiedicarea accesului la mare, a dus la decăderea treptată a Histriei. În a doua jumătate a secolului al VI-lea p. Chr. viața a capătăt un pronunțat caracter semiurban, iar în secolul următor se pare că ultimii locuitări au părăsit definitiv așezarea.
Complexul actual este alcătuit din ruinele cetății și o construcție modernă care adăpostește muzeul de sit. În zonă sunt mai multe restaurante și pensiuni.
41. ORAȘUL CONSTANȚA
Coordonate: 44.21298, 28.255
Constanța este un oraș din sud-estul României, centrul administrativ al județului Constanța, cel mai mare oraș din Dobrogea, cu cel mai mare port la Marea Neagră.
Orașul fost fondată la începutul secolului al VI-lea a. Chr. în timpul celei mai mari colonizări grecești de către coloniștii din orașul Milet din Asia Mică și inițial a purtat numele Tomis. S-a dezvoltat treptat în perioada clasică și elenistică, iar în anul 29 a. Chr. orașul a fost cucerit de romani. Aici își petrece ultimii opt ani din viață, în exil, faimosul poet Ovidiu, descriind orașul ca fiind ruinat de războaie. În următoarele secole Tomis a devenit un important centru spiritual, datorită răspândirii religiei creștine în regiune de către Sfântul Apostol Andrei.
După reformele împăratului Diocletian, Tomis devine centrul provinciei Scythia Minor.
Cunoaște o mare înflorire economică și cultural-edilitară. Edificiul roman cu mozaic și exponatele de la Muzeul de Istorie stau mărturie în acest sens. Orașul a suferit mari distrugeri în epoca migrațiilor, iar la sfârșitul secolului al VI-lea a fost asediat și distrus de avari. Istoria Tomisului bizantin, devenit Constanța, se încadrează în evoluția așezărilor umane din teritoriul dintre Dunăre și Mare. În secolul al XIII-lea genovezii sunt prezenți aici. Pe hârțile italiene (portulane) orașul este prezentat cu actuala denumire. În epoca otomană a purtat denumirea de Kustenge.
În urma războiului ruso-româno-turc dintre anii 1877-1878 și unirea Dobrogei cu România Constanța a devenit poarta spre lume a țării.
După ce am făcut cunoștință cu istoria Constanței, vom face un tur al tuturor reperelor istorice și culturale interesante din oraș, după cum urmează:
Coordonate: 44.20436, 28.63874
Adresa: Parcul Tăbăcăriei, Constanța 900001, România / situat vizavi de Mall City Park /.
Telefon: +40 723 999 296
Biserica ”Sf. Mina” se află în parcul Tăbăcăriei, pe malul lacului cu același nume. Principalul obiectiv turistic al acesteia este turnul înalt de 43 de metri, din care poate fi văzut întregul oraș.
Coordonate: 44.17639, 28.65492
Adresa : Aristide Karatzali, Constanța 900178, România
Timp de lucru: zilnic, orele 9-20
Web-site: www.muzeuetnocta.ro
În muzeu pot fi admirate obiecte de patrimoniu legate de stilul de viață al populației rurale, aranjate tematic. Toate exponatele provin din perioada de după eliberarea zonei de dominația otomană. Acestea sunt țesături confecționate manual, bijuterii, unelte agricole și multe altele. Artefactele prezentate sunt tipice nu doar pentru români, ci și pentru alte grupuri etnice care trăiesc pe teritoriul Dobrogei.
Coordonate: 44.17316, 28.65833
Adresa: Piața Ovidiu 12, Constanța 900178, România
Web-site: www.minac.ro
Telefon: +40 241 614 562
Taxe de intrare: 25.00 lei (pensionari – 15.00 lei, studenți și elevi – 10.00 lei).
Edificiul roman cu mozaic este situat lângă Muzeul de Istorie Națională și Arheologic. A fost un imens pavilion comercial cu depozite adiacente. Inițial, structura a ocupat trei din cele patru terase ale portului. Acest complex enorm portuar-comercial, la vremea sa, a îndeplinit, de asemenea, funcții vamale.
După declinul orașului Tomis ca port și centru comercial de importanță imperială în secolul al VI-lea, clădirea nu a mai fost întreținută și s-a distrus în timp. Astăzi, dintr-o suprafață totală de 2.000 metri pătrați de podea de mozaic s-a păstrat aproximativ 420 de metri pătrați. Este format din două părți diferite: bordura cu motive geometrice și plante și mozaicul în sine, format din pietricele de diferite culori: alb, roșu, negru, verde, galben. În vremurile sale glorioase, clădirea a fost una dintre cele mai mari structuri de acest tip din Imperiu Roman și a servit drept punct de legătură între port și orașul antic. În vitrinele muzeului de aici sunt expuse ancore, lingouri, greutăți, amfore cu vopsea și rășini, statuete, colecții de lămpi, elemente arhitecturale, precum și monumentele epigrafice găsite atât în edificu, cât și în alte centre din Dobrogea.
Coordonate: 44.17384, 28.65816
Adresa: Constanța 900178, România
Web-site: www.minac.ro
Telefon: +40 241 618 763
Taxă de intrare: 20,00 lei (pensionari, studenți și elevi – 5,00 lei).
Muzeul Național de Istorie și Arheologie din Constanța este unul dintre cele mai bogate muzee din România și al doilea ca mărime, după Muzeul Național de Istorie a României din București. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie păstrează un patrimoniu impresionant format din peste 500.000 de bunuri muzeale, datând din epoca paleolitică până în epoca modernă-contemporană. Acestea sunt, arme vase, podoabe, și tunuri din piatră, bronz și fier, ceramică, elemente arhitecturale vechi (coloane, capiteluri, frontoane, frize și cornișe), sculpturi antice, articole de sticlă, statuete monede din bronz, argint și aur, icoane, hârtii, modele, fotografii, telegrame, reviste, obiecte aparținând unor personalități de la începutul secolului al XX-lea, mobilier și alte obiecte de mare valoare istorică. La parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie se află două săli, unde sunt expuse monumente arheologice de valoare excepțională, exponate rare și unice. În acest sector puteți vedea sculptură romană de cult din secolele II-III: Șarpele Glycon- o descoperire unică în lume, reprezentând statuia unei zeități din mitologia romană; grupul statuar “Fortuna cu Pontos” divinități protectoare ale portului și cetății Tomis, o aediculă cu dublă reprezentare a zeiței Nemesis – unul dintre cele mai remarcabile piese sculpturale romane din muzeu, precum și colecții de ornamente de aur, vase de lut, elemente din metal și monede. Exponatele sunt aranjate cronologic pe etajele muzeului, începând cu primele urme ale locuitorilor din Dobrogea: plastica neolitică cunoscută sub numele de “Gaânditorul și perechea sa” și continuând cu alte obiecte emblematice pentru cultura Hamangia și se încheie cu cu perioada recentă – anii 1945-1989, când România a cunoscut rigorile regimului comunist. Complexul muzeal este completat de un mare lapidarium, unde sunt expuse numeroase monumente epigrafice și diverse elemente arhitecturale.
Coordonate: 44.17416, 28.65845
A fost realizată în 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari. O replică identică se află din 1925 la Sulmona (Italia). Este situată în partea veche a orașului, în Piața Ovidiu, în fața primei clădiri a Primăriei Constanța, astăzi Muzeul Național de Istorie și Arheologie, lângă portul Tomis. Statuia reprezintă un simbol al orașului.
Coordonate: 44.17332, 28.65972
Adresa: Strada Crângului 1, Constanța, România
Web-site: www.muftiyat.ro
Telefon: +40 241 611 390
Taxă de intrare: 5,00 lei
Moscheea ”Carol I” din Constanța este edificiul principal a cultului musulman din România și un monument arhitectural unic. Moscheea este o clădire monumentală care combină tehnici de construcție tradiționale, moderne și inovatoare. Interiorul combină elementele stilistice egiptene, romane și bizantine. Monumentul are două părți: o curte interioară cu două portice, unde credincioșii se adună înainte de a-și începe rugăciunea și interiorul geamiei, cu o suprafață totală de 450 de metri pătrați. Cupola acoperită cu alamă aurie este de 25 de metri înălțime și are un diametru de 8 metri și poate fi văzută de la distanță, de pe mare. Minaretul, ridicat la 47 m înălțile, oferă o impresionantă panoramă asupra orașului. Moscheea are un covor oriental unic de 200 de ani, preluat de la vechea moschee din insula Ada Kaleh, care a aparținut Sultanului Abdul Hamid
Coordonate: 44.17261, 28.66104
Adresa: Strada Maior Gheorghe Șonțu, Constanța, România
Telefon: +40 769 223 111
Biserica ”Sf. Nicolai Bătrânul”, cunoscută și sub denumirea de Biserica Albă a bulgarilor, păstrează caracteristicile stilului arhitectural românesc.
Coordonate: 44.17128, 28.66098
Adresa: Strada Arhiepiscopiei 25, Constanța 900742, România
Web-site: www.catedralatomisului.ro
Telefon: +40 241 582 910
Catedrala ”Sf. Petru și Pavel” este cea mai impresionantă biserică ortodoxă din Constanța. Acesta este situată în zona peninsulară a orașului. Construcția este realizată din cărămidă presată în stil neo-bizantin, fațada este monumentală, iar turnul are o înălțime de 35 m.
Coordonate: 44.17082, 28.66049
Adresa: Strada Arhiepiscopiei 26, Constanța 900178, România
Web-site: muzeuldeartaconstanta.ro
Telefon: +40 241 618 602
Situat la câțiva pași de Catedrală, în zona istorică a orașului., muzeul conține o colecție bogată de lucrări ale faimosului artist român.
Coordonate: 44.17212, 28.66463
Adresa: Strada Remus Opreanu 12, Constanța, România
Telefon: +40 241 488 206. Farul genovez se înalță pe faimoasa stâncă din fața orașului Constanța. Este o moștenire a navigatorilor italieni care au controlat comerțul și transportul maritim în Bazinul Mării Negre în timpul Imperiului Bizantin târziu.
Temelia farului genovez original, a fost folosită de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan pentru a construi, între anii 1858-1860, farul actual la comanda companiei engleze „Danube and Black Sea Railway co. Limited”. Farul actual reprezintă o atracție turistică și un simbol al orașului constănțean.
52.CAZINOUL DIN CONSTANTA
Coordonate: 44.17057, 28.66353
Adresa: Bulevardul Regina Elisabeta 4, Constanța 900178, România
Web-site: www.cazino-constanta.ro
Telefon: +40 241 488 100
Cazinoul din Constanța este unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale orașului. Clădirea a avut o istorie zbuciumată, suferind mai multe distrugeri în timpul celor două conflagrații mondiale. În perioada regimului comunist Cazinoul a suportat lucrări de restaurare în anii 1950-1953 și, mai apoi, în perioada anilo 1985-1986, când de afla în patrimoniul Oficiului Național pentru Turism. După 1990 a trecut, succesiv, în proprietatea multor autorități locale și naționale. Astăzi se află în curs de restaurare printr-un program cu fonduri europene.
Coordonate: 44.17472, 28.64852
Adresa : Strada Traian 53, Constanța 900725, România
Timp de lucru : zilnic, orele 9-16,30; luni și marți închis.
Web-site: www.navy.ro
Patrimoniul său cuprinde mai multe colecții prezentate în sălile muzeului, dar și în aer liber, în parcul adiacent. Sunt expuse numeroase artefacte legate de navigație, urmărindu-se evoluția acesteia din perioada antică și până în prezent. Cea mai mare parte a exponatelor este legată de istoria României și prezintă principalele etape și aspecte ale dezvoltării flotei fluviale și maritime. În săli sunt expuse următoarele colecții tematice: “Arme de foc”, “Ordine și medalii”, “Plachete și insigne”, “Uniforme și accesorii pentru uniforme”, “Navomodele”, “Ancore”, Pinacoteca, Fototeca, Numismatica. De asemenea, muzeul adăpostește mai multe colecții de cărți: “Cartea veche”, “Manuscrise și scrisori”, “Manuale, cursuri și instrucțiuni de marină”, “Presă de marină”, “Instrumente de navigație”, “Bunuri arheologice”, “Lentile și machete de faruri”, ”Drapele de luptă, pavilioane, mărci și flamuri de marină”, ”Elice de nave”, ”Artilerie și piese de artilerie”, “Arme sub Apă”, “Sigilii”, ”Hărți nautice și planuri de nave”, ”Obiecte de artă”, ”Albume cu fotografii”, ”Grafică și sculptură”, ”Nave și fragmente de nave”, ”Transmisiuni”, ”Motoare navale”, ”Brevete, diplome și documente militare” și altele. Muzeul în aer liber este creat cu accent pe navele de război.
Coordonate: 44.17892, 28.65181
Adresa: Bulevardul Tomis 82-84, Constanța 900178, România
Timp de lucru: zilnic, între orele 10-18; luni și marți închis.
Web-site: muzeuldeartaconstanta.ro
Muzeul de Artă din Constanța este un muzeu regional, care are la bază o bogată colecție de picturi și sculpturi, însumând circa 7400 de lucrări. Doar o mică parte dintre acestea sunt expuse. Organizate cronologic, muzeul ilustrează evoluția artei românești prin intermediul lucrărilor tuturor marilor artiști români.
55.LACUL ”TECHIRGHIOL”
Coordonate: 44.03, 28.61067
Lacul Techirghiol este renumit pentru proprietățile sale terapeutice și pentru cele două sanatorii SPA. Lacul are un microclimat specific. Combinația dintre de apele dulci și sărate sunt o premisă unică, care permite observarea a 83 de specii de păsări.
Accesul se poate face de pe drumurile DN39 și DJ383.
56.ORAȘUL MANGALIA
Orașul Mangalia este situat în extremitatea sud-estică a județului Constanța, port la Marea Neagră cu peste 40.000 locuitori. Orașul modern este situat în locul vechiului Callatis, care a fost întemeiat în secolul al VI-lea a. Chr. ca o colonie a metropolei ionice Heraclea Pontica. Datorită locației sale strategice, Callatis s-a dezvoltat rapid ca un puternic centru comercial, și mai târziu ca unul militar-politic. Acest lucru este evidențiat prin numeroasele monede emise de oraș și descoperite pe tot teritoriul Dobrogei și în regiunile învecinate.
Evoluția antică a localității este legată strâns de momentele cele mai importante ale istoriei antice a regiunii. Cetatea a participat la actiunile regelui Pontului împotriva romanilor din anul 73 a. Chr; este cucerită prima dată de romani în anii 72/71 a. Chr; ajunge apoi în stăpânirea regelui Burebista, pentru ca după anul 46 p. Chr. să fie inclusă în provincia Moesia, iar din anul 86 p. Chr. în Moesia Inferior. Cunoaște o mare înflorire în epoca romană. Din secolul al XI-lea o întîlnim pe hărți cu numele Pangalla sau Pancalia. În epoca otomană își pierde strălucirea din antichitate.
Astăzi, localitatea modernă suprapune parțial teritoriul vechii cetăți, deși cheiul antic și jumătate din orașul antic sunt în prezent înghițite de mare. Mangalia este astăzi un oraș aflat în plină dezvoltare, cu un port modern și un centru turistic foarte atrăgător.
În ultimii ani, Mangalia a găzduit cel mai mare festival muzical și cultural din România, numit Callatis, care se organizează anual, între 8 august și 15 august.
57.MUZEUL DE ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE ”CALLATIS”
Coordonate: 43.81589, 28.58333
Adresa : E87, Mangalia 905500, România
Web-site: www.muzeulcallatis.ro
Taxă de intrare: 5.00 lei (pentru elevi, studenți și pensionari – 2.50 lei); taxa fotografie – 10,00 lei.
Muzeul Arheologic ”Callatis” din Mangalia își propune să păstreze și să popularizeze monumentele istorice ale vechiului Callatis. Muzeul expune descoperiri din diferite epoci: neolitic, eneolitic, perioada greacă și elenistică, perioada romană și bizantină timpurie. În muzeu puteți vedea expoziții contemporane, descoperiri arheologice variate și foarte valoroase, precum și obiecte de importanță istorică. În micul lapidarium sunt expuse numeroase elemente arhitecturale, frize, cornișe, coloane, baze și capiteluri, elemente de cult și funerare. Artefactele arheologice sunt aranjate tematic în sălile muzeului. Sunt expuse complexe arheologice, precum și obiectele individuale, vase ceramice, bijuterii, obiecte din metal, armele și unelte de lucru, obiecte de cult.
58.MORMÂNTUL CU PAPIRUS
Coordonate: 43,81358, 28,57158
Adresa: Mangalia 905500, România
Cel mai vechi papirus din Europa a fost descoperit într-un mormânt situat în afara cetății, în zona necropolei, cu câteva zeci de morminte. Monumentul era înconjurat de un inel de piatră simbolic în care se afla un sarcofag de bronz. În el arheologii au descoperit scheletul unui personaj masculin cu un inventar funerar extrem de bogat, incluzând două coronițe de lauri din bronz aurit, obiecte de aur, monede. Defunctul a ocupat o funcția importantă, probabil om politic sau preot. În mâna sa a fost descoperit cel mai vechi papirus din Europa, a cărui datare din secolul al IV-lea a. Chr. a fost stabilită pe baza monedelor din mormânt – drahme din vremea regelui macedonean Filip al II-lea. Din cauza procesului rapid de dezintegrare, papirusul a fost trimis la Moscova pentru restaurare. În ultimul timp a fost readus în țară și expus la muzeul din Mangalia.
În Mangalia puteți vizita Bisericile ”Sf. Gheorghe”, ”Sfânta Maria” și Biserica Catolică, precum și Moscheea „Esmahan Sultan”, ridicată în anul 1575 și care este considerată cel mai vechi lăcaș de cult musulman din România. Geamia este înconjurată de cimitirul mahomedan ce conține morminte vechi de peste 300 de ani.
59.BISERICA ”SFÂNTUL APOSTOL ANDREI”
Coordonate: 43.8146, 28.57972
Adresa: Strada Țepeș Vodă 18A, Mangalia 905500, România
Web-site: arcb.ro
Telefon: +40 241 759 377
60.MUZEUL MARINEI
Coordonate: 43.80807, 28.5679
Adresa: E87, Mangalia 905500, România
Muzeul Naval din Mangalia a fost înființat în 2004 într-una din clădirile unei cazarme închise. Acesta prezintă vizitatorilor o mare colecție de tehnică navală și obiecte marine care ilustrează istoria Marinei Române.
În Mangalia mai pot fi vizitate, parțial, ruinele cetății Callatis conservate în cadrul hotelului President pe malul mării.
61.LACUL DURANCULAC
Coordonate:
Lacul Duranculac este o lagună de 4 km lungime în apropiere de granița cu România. Este printre cele mai bine conservate și importante zone umede din Bulgaria. Lacul găzduiește 260 de specii de plante și animale, în special păsări migratoare, dintre care menționă, în mod deosebit, pelicanul roz. Se întâlnesc, de asemenea, buhaiul de baltă, rața roșie, eretele de stuf, gâsca cu gât roșu, o specie de rață mare și lebăda mută. În zonă există condiții optime pentru turismul ornitologic.
Coordonate: 43.66918, 28.53221
Adresa: 9670 Șabla
Web-site: www.dobrichmuseum.bg
Aici s-a descoperit cea mai mare necropolă preistorică, cele mai vechi forne de arhitectură în piatră din Europa și primul aur prelucrat în lume. Pe insula mare se găsesc rămășițele a 8 așezări suprapuse, iar pe malul vestic al Lacului Duranculac au fost descoperite mai multe situri arheologice. Până în prezent au fost cercetate: așezarea neolitică, necropola preistorică – (circa 1.204 morminte și monumente funerare), o așezare din epoca bronzului, o necropolă veche din epoca elenistică și romană, precum și o necropolă veche bulgară medievală.
Cu întreruperi nesemnificative, insula a fost locuită peste 6000 de ani. Primele urme umane datează din anul 5250 +/- 50 a. Chr., iar ultimele datează de la începutul secolului al XI-lea p. Chr., când aici a existat o așezare protobulgară.
Locuitorii insulei se hrăneau cu rădăcini, fructe sălbatice, pești și midii, mamifere mici și mijlocii, reni, măgari de stepă sălbatică, vite, au cultivat cele mai vechi specii de grâu, orz, mazăre și linte. Speranța medie de viață a oamenilor a fost de aproximativ 30-35 de ani. Bărbații erau de 1,55-1,65 metri înalți, în timp ce femeile erau cu aproximativ 10 cm mai mici. Pe insula mare a Lacul Duranculac se găsește cea mai veche arhitectură de piatră a continentului european. Oamenii care locuiau acolo au depășit cu milenii celelalte culturi din lumea preistorică. Ei erau îmbrăcați cu haine cusute din piele și pânză, țesute în războaiele primitive verticale – uneori bogat decorate cu mărgele, și oase sau scoici de moluște mediteraneene. Impresionante sunt vasele de argilă bogat decorate, găsite în morminte, bijuteriile din aur, scoici de tipul Spondylus și Dentalium, unelte din oase și piatră și arme. Oamenii din așezarea preistorică au crezut în viața de după moarte. În necropola s-au găsit multe unelte și vase cu hrană pe care le așezau în jurul defunctului pentru traiul lor în viața de după.
Coordonate: -43.57644, 28.56954
Lacul Șabla este un lac situat la 1,6 km nord-est de orașul Șabla. Este un liman de coastă, separat de mare printr-o fășie de nisip lată de 230 m. La nord, printr-un canal artificial săpat, este conectat cu Lacul Ezereț. Flora lacului este bogată. Se întâlnesc 32 de specii de alge și peste 79 de specii deplante superioare. Pe suprafața sa crește stuf, papură și nuferi. Lacul este bogat în pește: somn, crap, plătică, caras, roșioară, batcă, bibanul, știuca, peștele alb și guvizi. Lacul se poate lăuda, de asemenea, cu numeroase păsări. Sunt 57 de specii de păsări, iar în timpul migrației, pe lac iernează în medie, până la 30.000 de gârlițe mari și aproape întreaga populație de gâște cu gât roșu, care este pe cale de dispariție în lume.
64.ORAȘUL ȘABLA
Coordonate: -43.53794, 28.53523
Șabla este un oraș mic, cu o populație de 3400 de locuitori. Este centrul celui mai nordic municipiu din Bulgaria. Orașul este situat într-o zonă de stepă, iar țărmul său este granița dintre o zonă cu coastă înaltă, verticală și plaje lungi cu nisip. Microclima unică este completată de vecinătatea capului Șabla, din apropiere, și de zona umedă a lacului Șabla. Clima favorabilă și locația determină prezența vieții în zonă încă din vremea neolitică. Din punct de vedere istoric, locul a fost locuit de vechii carieni, care i-au dat numele ultimei colonii elenice, Karon Limen.
Aici au locuit, în vechime, sciții, apoi coloniștii romani care păzeau granițele Imperiului. În perioada marilor migrații s-au așezat populații barbare care au migrat spre Orient. În timpul statului bulgar, pe teritoriul orașului Șabla a existat o fortăreață foarte importantă cu un contingent militar permanent. Două necropole protobulgare sunt de asemenea cunoscute din aceeași perioadă. În timpul celei de-a doua dominații bizantine, în zonă s-au stabilit triburi nomade, apoi, mai târziu, zona devenit o parte importantă din Despotatul dobrogean. Se consideră că numele Șabla este de origine turcă, moștenire directă a dominației otomane pe Peninsula Balcanică. Astăzi Șabla este un oraș mic – stațiune cu agricultură bine dezvoltată.
Coordonate: -43.5354, 28.53209
Este o biserică ortodoxă. Este construită din blocuri de piatră prelucrate cu o precizie mare, caracteristică pentru această zonă. Biserica are forma clasică de bazilică. Interiorul se caracterizează prin numeroase icoane, garnituri de marmură albă și elemente turnate din bronz la altar, atmosfera fiind amplificată de efectele luminoase ale ferestrelor specifice arhitecturii islamice.
Coordonate: 43.53863, 28.53527
Adresa: 9680 Șabla, str. Ravno pole, Nr. 57a
Web-site: www.shabla-greencenter.info
Telefon: +359 57 434 200
Centrul Educațional Verde este situat într-o clădire masivă din piatră, care datează de la începutul secolului al XX-lea. Pe teritoriul parcului adiacent Centrului există o zonă de recreere și câteva zone, care prezintă vegetație tipică regiunii: un lac cu vegetație acvatică, o zonă de vegetație nisipoasă și o zonă stâncoasă cu alpineum. Există, de asemenea, o mică colecție arheologică în clădire. Ea prezintă trecutul bogat al regiunii cu accente pe perioada preistoriei, colonizarea elenică, epoca antică târzie și viața în timpul primului regat bulgar.
La aproximativ 6 km. de la Șabla la sud este situat:
Coordonate: 43.54024, 28.60701
Farul de la Capul Șabla este cel mai vechi și cel mai înalt far de pe coasta Mării Negre. Este construit la mijlocul secolului al XIX-lea cu o înălțime de 32 de metri. Este o copie miniaturizată a uneia dintre cele șapte minuni ale lumii antice – Farul de la Alexandria
Coordonate: -43.53987, 28.60717
Se află în vecinătatea farului și a estacadei noi, construite, de 400 de metri în mare. Fortăreața antică târzie a fost construită pe locul unei colonii elenice cunoscută sub numele de Karon Limen. În ultimele secole înainte de epoca creștină, a fost un port important pe drumul dintre Strâmtori și Peninsula Crimeea. Cetatea a fost cucerită și distrusă în timpul rebeliunii orașelor pontificale occidentale, împotriva succesorului lui Alexandru cel Mare, regele macedonean Lisimah. Astăzi, vechiul port este înghițit de mare. Parțial, s-au păstrat pereții nordici și sudici ai cetății, construite în vremuri romane târzii. Este descrisă de cronicari și cartografi vechi cu numele de Karia. Din această fortificație sunt păstrate doar fundațiile unui turn rotund și unuia dreptunghiular, precum și aproape întreaga față a peretelui. Fortăreața era de tip quadriburgium și păzea vechiul port. În secolul al V-lea, a fost distrusă de invaziile târzii ale hunilor. Ulterior, cetatea a fost restaurată și și-a continuat existența ca un castel bizantin timpuriu. În fața zidurilor sunt descoperite și numeroasele recipiente pentru depozitarea cerealelor. Acestea și-au îndeplinit rolul unor silozuri în care sunt stocate produsele gata pentru comerț. A fost descoperită, de asemenea, o instalație de vinificație, cu un bazin tencuit, un canal în piatră și un vas mare din argilă cu o gura largă- dolium. Cetatea a fost cucerită și distrusă de invaziile avarilor la sfârșitul secolului al VI-lea, după care viața a fost întreruptă până la sosirea turcilor care au folosit ruinele ca o carieră pentru construcția farului.
69.ARCA (PODUL) TYULENOVO
Coordonate: 43.48865, 28.58337
Un fenomen natural, un masiv de rocă cu o înălțime de 20 de metri, care formează o boltă unică deasupra mării. Locul este foarte impresionant. Zona este o destinație turistică populară cu multe hoteluri, restaurante și pensiuni.
70.REZERVAȚIA ARHEOLOGICĂ NAȚIONALĂ “YAILATA”
Coordonate: 43,441, 28,54613
Adresa: satul Kamen bryag, 9661, municipiul Cavarna
Web-site: kamenbryag.info
Telefon: +359 57 082 150
Taxe de intrare: 3,00 leva – adulți, elevi, studenți și pensionari – 1,50 leva.
La 2 km sud de Kamen Bryag și la 18 km nord-est de Kavarna se află rezervația arheologică națională Yailata – o terasă de mare cu o suprafață de 45, 3 hectare, separată de mare de 50-60 m de masive stâncoase. Aici este un “oraș” de peșteri cu 101 “locuințe”, populate încă din secolul al V-lea a. Chr. Trei necropole (morminte familiale) din secolul III-V sunt sculptate în stâncă. Necropola nr. 1 a fost construită în jurul masivul de piatră sculptat, un sanctuar îndreptat spre răsăritul soarelui. În partea de nord de la ”Marea Yailata” există o mică cetate bizantină timpurie, construită la sfârșitul secolului al V-lea. Parțial, se păstrează patru turnuri și o poartă de turn. Din antichitate s-a mai păstrat un alt sanctuar, pietre de sacrificiu, vinării, patru morminte îngropate și altele. În Evul Mediu peșterile au fost folosite ca un complex de mănăstiri. Pe pereții unora dintre ele există semne protobulgare – rune, cruci și nișe în piatră pentru icoane. “Yailata” este declarată o rezervație arheologică prin decizia Consiliului de Miniștri din 1989. Acesta acoperă o zonă relativ mare a liniei de coastă, începând la nord din satul Kamen bryag până spre sud până la stațiunea Rusalka, precum și țărmul de 500 de metri lățime de-a lungul coastei. Pe teritoriul complexului arheologic există numeroase monumente aparținând diferitelor epoci istorice din secolul al VI-lea a. Chr. până la mijlocul secolului al XI-lea.
Rezervația Yailata nu numai că păstrează monumente culturale și istorice interesante și semnificative, ci este și o resursă naturală unică. Lumea plantelor și a animalelor este diversă. Aici, își fac cuiburi și zboară pentru iernare până la țărmurile Africii peste 178 de specii de păsări. Una dintre cele mai interesante este cormoranul, inclus în Cartea Roșie. Peste 270 de specii de faună sunt înregistrate aici. Foarte rar, în zonă, se poate observa dropia mare. În trecut, aici a fost unul dintre ultimile adăposturi ale unui ordin de călugări de pe coasta Mării Negre.
Coordonate: -43.43787, 28.54542
În partea de nord a terasei de câmpie, așa numita Yailata mare, se află o mică cetate. Sistemul de fortificații se întinde la vest și sud. Zidurile au 2,60 m lățime și au o lungime totală de 130 m. Cu fața spre peretele vestic, se ridică patru turnuri solide, iar la capătul estic al peretelui de sud era poarta cetății. Fețele zidurilor sunt construite din blocuri de piatră bine lipite, care în unele locuri ating o lungime de până la 2,00 metri și o lățime de 0,70 metri. Din interior, lipite de zidurile cetății, sunt construite trei scări bine conservate, cu un singur braț. Ele sunt poziționate astfel încât să permită apărătorilor să se deplaseze rapid și neîngrădiți pe platforma zidurilor și a turnurilor. La nord și est, cetatea se învecinează cu marea separată de masivele de piatră de 20 de metri înălțime. În interiorul cetății este descoperită o parte a străzii principale care duce de la intrarea la centrul fortăreței la o clădire mare care probabil a servit ca post de pază. Poarta de intrarea cetății a fost de tip turn – o poarta cu o lățime de 2,60 metri. Era împărțită în două părți. Exteriorul era înconjurat de o ușă care cădea (cataractă), iar cea interioară poartă cu două canaturi acoperită cu grinzi din lemn masiv. Deasupra intrării se ridica turnul de deasupra porții, care asigura cea mai bună pază a porții și a terenul din jur. În urma săpăturilor au fost descoperite vase ceramice, monede, bucăți de curea prelucrate din cupru, bronz, argint și aur. Numeroase monede arată că cetatea din zona Yailata a fost construită la sfârșitul secolului al V-lea – începutul secolului al VI-lea. A supraviețuit revoltei lui Vitalian și invaziilor kutrigurilor și este distrusă în întregime de invazia avarilor de la începutul secolului al VII-lea. În secolul al IX-lea, în jurul său a apărut o așezare protobulgară. În același timp, poarta a fost blocată cu un zid de blocuri de piatră neprelucrată, iar la peretele lateral de vest, este construită o mică capela. Viața în Yailata s-a întrerupt după distrugerea așezării de către pecenegi la mijlocul secolului al XI-lea.
Coordonate: 43.43881, 28.54507
Pe teritoriul rezervației se află un număr mare de peșteri, izolate sau grupate în complexe. Toate au fost locuite de oameni, iar majoritatea sunt modificate suplimentar. Numai în Yailata mare sunt 101. Peșterile sunt situate pe mai multe niveluri în pantele verticale care delimitează zona de podișul dobrogean și de mare. Primele urme ale ocupației lor datează din epoca preistorică. Cele mai multe dintre peșteri sunt folosite ca locuințe, unele ca morminte sau biserici sau locuințe monahale din vremurile bizantine timpurii.
Coordonate: 43.441, 28.54613
Mai mult de 120 de monumente funerare au fost descoperite în cele trei necropole din rezervație. Ele sunt sculptate în stâncă, nu pe platou sau pe pantele verticale. Mormintele constau dintr-o antecameră cu un canal dreptunghiular sau eliptic, prin care se intra în camera mortuară. Intrarea este rotundă. Este blocată ca și canalurile cu un bloc mare de piatră. Camera are o formă dreptunghiulară. Necropola nr. 1 este cea mai bine explorată, aceasta se află pe platou chiar înainte de intrarea în Yailata Mare. Imediat lângă aceasta este un sanctuar tăiat în stâncă. Lângă sat se află o altă necropolă. Monumentele funerare descoperite sunt mai puține, și sunt orientate spre est-vest și spre nord-sud. Cele mai multe dintre ele au dimensiuni mai mari și sunt sculptate cu o mare precizie. Aici este mormântul nr. 2, pe al cărui perete estic se află o imagine stilizată a unui cap de taur. Inventarul găsit în morminte include: vasele de lut, ceaune, cupe, lămpi, catarame de bronz și fier, mărgele de sticlă, monede și altele, datate dincolo de limitele cronologice ale secolelor II-V. Unele dintre morminte sunt de familie, cu până la 15 depuneri. Necropola atestă populația sarmatică- alană, o categorie de federați ai imperiului roman și a celui bizantin timpuriu.
74.TAUK LIMAN (golful păsărilor)
Coordonate: 43.41356, 28.50402
Situat la aproximativ 6 km nord-est de Capul Caliacra, este renumit pentru plajele sale mici, pante terasate, și belșugul de apă minerală caldă și multe insule stâncoase împrăștiate de-a lungul coastei. Regiunea este o alunecare de teren, de aproximativ 4 km, formată între marginea platoului Dobrogea și malul mării. Ca urmare, s-au format patru terase poziționate amfiteatric (alunecări de teren), separate una de alta prin pante aproape verticale. Coroanele înalte de stâncă sunt sculptate pe fundalul vegetației luxuriante de pe terase. Coroanele copacilor și arbuștilor de păduri mici, cum ar fi mesteacăn, lemnul câinelui, aluni, etc. sunt împletite cu vița sălbatică și măceși. Există deschideri de peșteri între terase, unele chiar pe țărm. Cele mai frumoase sunt situate în partea superioară a alunecării – Marea Maara, Gaura Temna (cea mai lungă, 170 m) Peștera Aragoneză, decorată bogat cu cristale aragoneze frumoase, Mica Peșteră Urechea Acului (Igleno uho), cu formațiuni sintoase vopsite în roșu. Numele tauk limman este legat de ruta de migrație a păsărilor Via Pontica. În fiecare primăvară și toamnă se pot vedea stoluri de mii de pescăruși, gâște sălbatice, nisipari și altele.
75.STAȚIUNEA RUSALKA
Coordonate: 43.41663, 28.51209
În golful păsărilor este așezat un club de vacanță mic, elitist, Rusalka. A fost creat ca un sat de vacanță de către Clubul francez Mediteranean într-o zonă cu o sălbăticie deosebită, cu un relief variant, plaje mici și insule mici, izvoare minerale fierbinți și peșteri frumoase. Datorită peisajelor sale naturale, zona a fost locuită încă din epoca neolitică, monumente arheologice celebre în zonă sunt cetatea târzie antică, necropolele alane din stâncă, altarele, podgoriile și altele. Satul de vacanță “Rusalka” are 500 de bungalouri duble situate de-a lungul malului mării. Sunt asigurate oportunități de a practica diferite sporturi. Cincisprezece terenuri de tenis – atrag atât amatori cât și profesioniști. Facilitățile sportive includ terenuri de joc pentru volei, mini fotbal, salon de gimnastică, tenis de masă. Clubul de iahturi are 15 bărci și 15 canoe. Complexul oferă lecții de călărie o școală de scufundări subacvatice.
Coordonate: 43.41675, 28.51632
Cetatea, de lângă Biserica Sf. Nicolae, a fost construită pe o peninsulă joasă, stâncoasă, care se găsește între două golfuri mici. Sistemul său de fortificare este redus la un zid drept cu lungimea de 90 m, care înconjoară cea mai îngustă parte a peninsulei dintre pantele verticale stâncoase de la vest și est. Un șanț a fost săpat în fața zidului, și au fost construite două turnuri solide cu patru laturi, la o distanță de 33 m unul de altul cu o poartă între ele. Construcția fortificației a fost realizată în timpul împăraților Anastasius sau Iustinian I. A avut o existență scurtă și a fost distrusă la sfârșitul VI sau începutul celui de-al VII de invaziile avare.
Coordonate: 43.38221, 28.47074
Bolata este un golf pitoresc, parte a zonei protejate Caliacra. Lângă el este un mic lac, înverzit cu stuf. Are o suprafață de 23 de hectare. Zona este înconjurată de stânci roșii, abrupte și se termină cu o plajă joasă. Specile de faună caracteristice pentru această zonă sunt broasca de pământ siriacă, broască râioasă brună și țestoasă dobrogeană de uscat. Via Pontica trece peste lac. În timpul primăverii și toamnei, pot fi observate trecând diferite specii de păsări care iubesc apa sau umezeala. În crăpături și peșteri se pot observa mamifere, cum ar fi liliecii, chițcanul de câmp și mic, iar în apropierea golfului delfini. Locul a fost folosit de om încă din epoca preistorică, dar au fost păstrate urme și din antichitate și evul mediu.
78.REZERVAȚIA ARHEOLOGICĂ NATIONALĂ “CALIACRA”
Coordonate: 43.36044, 28.46532
Adresa: Capul Caliacra, Bulgaria
Telefon: +359 57 082 150
Taxe de intrare: 3,00 leva – adulți, elevi, studenți și pensionari – 1,50 leva.
Caliacra este un cap lung și îngust al țărmului de nord de la Marea Neagră, în cea mai de est parte a platoului dobrogean. Se află în vecinătatea satului Bulgarevo și Sveti Nicola, la 12 km de Cavarna și la 60 kilometri nord-est de Varna. Capul intră 2 km în mare. Acesta este o rezervație naturală și arheologică și unul dintre cele o sută de obiective turistice naționale. Țărmul de lângă capul Caliacra este stâncos, stâncile verticale se coboară până la 70 m, în jos, spre mare. Valurile au sculptat la țărm peșteri, nișe, șanțuri și arcuri, care pot fi atinse numai de pe mare. Golful format de Capul Caliacra este un adăpost foarte bun în caz de furtună pentru navele care trec pe aici. Pe Cap se află un muzeu, un restaurant, un far maritim, o stație de radar marin, o stație meteorologică și o capela. Caliacra este una dintre primele zone protejate din Bulgaria. Astăzi zona cuprinde terenul pe uscat și acvatoriul cu o suprafață totală de 687,5 ha. Aici se pot observa delfini, cormorani moțați, mierla de stâncă, pupăza, ciocârlia de stepă, pietrarul negru și multe alte specii rare, în total 32 de specii de păsări în zona de platou și alte 12 specii pe crestele stâncilor. Masivele de piatră din vecinătate adăpostesc bufnițe, șorecarul mare, specii de reptile pe cale de dispariție incluse în Cartea roșie a Bulgariei. Aici sunt cuiburi interesante de păsări de apă – stârcul pitic, corcodelul mic, rațe. În timpul migrației, mai mult de 150 de specii de păsări se opresc în zona pentru odihnă și hrană.
Cele mai vechi așezări ale capului datează din secolul al IV-lea a. Chr, când zona era populată de triburile tracice de terizii. Aceștia îi dau primul nume – Tyrisis. Geograful antic Strabon, descriind Caliacra, spune, că a aici și-a avut reședința conducătorul macedonean Lisimah, unul dintre urmași lui Alexandru cel Mare.
În perioada romană cetatea s-a extins. În a doua jumătate a secolului al IV-lea, în interiorul capului a fost construită o a treia fortificație cu ziduri înalte de 10 metri, cu grosimea de 2,90 m. Astfel orașul este împărțit în interior și exterior prin mai multe linii de fortificație. În interiorul au fost descoperite numeroase locuințe, clădiri publice și de cult, iar în exterior rămășițele unor necropole antice și creștine timpurii. În anul 513 lângă Caliacra a avut loc o luptă între împăratul bizantin Anastasie I și comandantul revoltei Vitalian, care era sprijinit de populația locală și de armata federaților. Armata bizantină a suferit o înfrângere copleșitoare. După nu mai puțin de 100 de ani cetatea a fost distrusă în urma invaziilor avarilor. Mai târziu, triburile protobulgare s-au stabilit pe aceste locuri. În timpul celui de-al doilea regat bulgar, Caliacra este unul dintre cele mai importante centre fortificate din nord-estul Bulgariei (Karvunskata hora). Caliacra a cunoscut cea mai mare înflorire în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, atunci când este reședința despoților Balic și Dobrotici. După numele lui Dobrotici, este numită și regiunea Dobrogea.
În zilele noastre se păstrează ruine ale zidurilor cetății, o parte din rețeaua de apă, băile și reședința cneazului
79.ORAȘUL CAVARNA
Coordonate: 43.43305, 28.33517
Orașul a fost fondat în secolul al V-lea a. Chr. de coloniștii greci, sub numele de Bizone. Cetatea orașului se afla pe platoul Ciracman, la Capului Ciracaia, cheia existenței sale fiind portul situat în golf. Prin acesta s-a desfășurat o activitate comercială tumultuoasă cu celelalte colonii și cu triburile barbare vecine ale tracilor, sciților și geților. În această perioadă orașul joacă un rol important ca intermediar în comerțul dintre așezările locale și centrele din Rodos, Heraclea, Sinop, Egipt, despre care aflăm din numeroasele amfore cu ștampile păstrate în muzeu. În a doua jumătate a secolului I î.Hr. un cutremur catastrofal a scufundat orașul în mare. Partea frontală a capului Ciracaia se rupe și o dată cu ea în apele mării se scufundă și cele mai bogate cartiere ale orașului. Sub apă s-a aflat, de asemenea, și o mare parte din zona portuară. În perioada romană, orașul a fost restaurat sub același nume și a înflorit rapid, așezarea a renăscut, iar portul reînvie. O populație de origine sarmațiană- alanii s-au stabilit în zonă. Ea a îndeplinit funcțiile de apărare ale frontierei și pe parcursul următoarei perioade bizantine timpurii, când a fost construită o linie puternică a capului pontic. La începutul secolului al VII-lea, orașul a fost distrus în timpul invaziilor avare. Ulterior, triburile protobulgare s-au stabilit în zonă, lăsând câteva necropole mari în urmă. În timpul dominației bizantine, în regiune s-au stabilit grupări tribale ale nomazilor târzii, care au schimbat parțial aspectul etnic al regiunii. În timpul celui de-al Doilea Stat bulgar, pentru prima dată este menționat numele de Carvuna, iar regiunea devine cel mai important centru din teritoriile nord-estice cunoscute sub numele de Karvunska hora. Cea mai mare înflorire este atinsă în secolul al XIV-lea, în timpul domniei despoților Balcic și Dobrotici. În secolele următoare istoria localității se împletește cu istoria întregii regiuni.
Astăzi orașul este un important centru turistic pe coasta bulgară a Mării Negre.
Coordonate: 43,43204, 28,33978
Adresa: Cavarna, str. Chernomorska 1, 9650
Web-site: kavarnalife.com
Telefon: +359 57 082 150
Taxe de intrare: 3,00 leva – adulți, elevi, studenți și pensionari – 1,50 leva.
Timp de lucru : zilnic 8-12;13-17. Sâmbătă și duminică închis.
Muzeul de istorie din Cavarna găzduiește artefacte din secolele VI-V a. Chr. până la mijlocul secolului al XX-lea. Colecția de obiecte arheologice din regiune este deosebit de bogată. Expoziția prezintă exponate tipice colonizării elenistice a Mării Negre și a triburilor tracice care au trăit în zonă, și din epoca imperiului roman și celui bizantin-timpuriu. Sunt expuse artefacte din toate perioadele vechiului stat bulgar.
81.MUZEUL ”DOBROGEA ȘI MAREA”
Coordonate: 43.4343, 28.33519
Adresa: Cavarna, str. Ciracman Nr. 1, 9650.
Telefon: +359 57 084 288
Taxe de intrare: 3,00 leva – adulți, elevi, studenți și pensionari – 1,50 leva.
Timp de lucru : zilnic 8-12; 13-17. Sîmbătă și duminică închis.
Muzeul găzduiește baia turcească restaurată din secolul al XV-lea. Aici este expoziția “Dobrogea și Marea”, care povestește despre istoria maritimă a regiunii. Ancorele de piatră, monedele și alte obiecte arheologice descoperite pe malurile Dobrogei sunt expuse aici.
82.CASA ETNOGRAFICĂ
Coordonate: 43.43012, 28.3346
Adresa: Cavarna, str. Sava Ganchev Nr, 9650
Telefon: +359 57 085 017
Taxe de intrare: 3,00 leva – adulți, elevi, studenți și pensionari – 1,50 leva.
Timp de lucru :zilnic 8-12; 13-17. Sâmbătă și duminică închis
Expoziția este situată într-o casă orășenească renovată, bogată, de la începutul secolului al XX- lea. Sunt expuse costume populare din diferite grupuri și ornamente etnografice, precum și exponate legate de viața veche a orașului. Spațiile amenajate ca loc de expoziție prezintă diferite momente de viață în familia tradițională bulgară.
Coordonate: 43.43064, 28.33718
A fost construită în 1860, într-un stil tipic arhitecturii vechi din Cavarna. Este o bazilică cu trei nave, cu clopotniță și un pronaos la care este construită o scară pentru un balcon, în care cântă corul bisericii. Interiorul bisericii este îmbogățit cu un tron de închinare, un amvon și un prominar din lemn cu sculpturi minunate, realizate de maeștri de la renumita școală din Debar. Astăzi biserica a fost restaurată și renovată
Coordonate: 43.4141, 28.34712
Amintită în multe izvoare antice, așezarea de coastă Bizone, se află în zona portului Cavarna. A apărut ca o așezare tracică indigenă, în a doua jumătate a mileniului I î.Hr., a fost colonizată de coloniștii din Mesembria. În timpul epocii elenistice, Bizone a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din această parte a coastei Pontice. În timpul epocii romane, viața din Bizone a început să se redreseze și așezarea ocupă terasa de coastă joasă, chiar lângă plajă. Explorarea subacvatică a golfului din Cavarna și multitudinea de depozite în peșterile excavate în rocile din jurul acestuia, mărturisesc utilizarea deosebit de activă a complexului portuar în epoca antică târzie (IV-VI c.). În timpul erei bizantine timpurii, ținând seama de amenințările barbare, Bizone s-a mutat pe platoul Ciracman înalt de peste 120 de metri, devenind o așezare fortificată. Avea două linii de apărare, care îngrădeau singura cale de intrare, către platoul înconjurat de pante verticale. Fortificația a fost construită în timpul domniei împăratului Anastasius. Cea mai faimoasă dintre clădirile studiate aici e bazilică creștină timpurie cu hramul Sfinților. Cozma și Damian, din care s-au păstrat numeroase detalii arhitecturale, elemente interioare și inscripții.
Cetatea este una dintre puținele din regiune care au supraviețuit până la începutul secolului al VII-lea, când a fost devastată de invaziile avare. Au fost descoperite urme ale locuitorilor din timpul statului protobulgar și evul mediu târziu.
Coordonate: 43.43272, 28.33921
Este cea mai veche clădire bulgară conservată din oraș. Construcția are o navă, cu absida și naos semicilindric. Biserica a fost construită în anul 1836. A fost arsă în timpul revoltei din Cavarna. După eliberarea de dominația otomană, a fost construită o clopotniță în colțul nord-vestic, iar de-a lungul părții de vest și a unei părți a peretelui sudic a fost construit un nartex.
86.BALCIC
Coordonate: 43.4269, 28.16171
Este un oraș cu o istorie de mii de ani. Viața de aici este atestată încă din vremea preistorică și, în special, din eneolitic. Mii de ani mai târziu, pe locul vechiului port tracic Kruni, venind de la Milet, coloniștii eleni au fondat faimoasa colonie comercială. Legenda spune că la sfârșitul secolului al III-lea î.Hr., marea a aruncat o statuie din lemn a zeului Dionisie pe țărm, și cetățenii văd în asta un semn și redenumesc așezarea Dionisopolis.
În perioada stăpânirii romane orașul va fi inclus în provincia Moesia Inferior. În perioada antichității târzii, Dionisopolis a devenit un centru important al noii provincii romane numite Sciția Mică. În documentele oficiale din secolul al VI-lea s-a aflat pe lista orașelor și reședințelor episcopale din provincie. Potrivit mărturiilor lui Teofan Mărturisitorul, reprodus de cronicari bizantini mai târziu, în 544/545, zona Dionisopolis a suferit de o inundație bruscă, de scurtă durată, probabil cauzată de un puternic cutremur subacvatic. Atunci, faimosul templu al zeiței Cybele a fost inundat și distrus pentru totdeauna. Din cauza acestui dezastru, orașul s-a mutat pe țărmul înalt al platoului unde spre sfârșitul secolului V sau începutul secolului al VI-lea, a fost construită din temelie o vastă cetate. După distrugerea sa, triburile protobulgare s-au stabilit în zonă. În timpul celui de-al doilea stat bulgar, Balcic este un centru foarte important din regiunea de nord-est a statului cunoscut sub numele de Karvunska hora. Acesta este ars de mongoli în timpul primelor lor raiduri în teritoriile Balcanilor. Mai târziu, Balcic a fost inclus in Despotatul Dobrogei si a primit numele său actual de la fondatorul sau Balic. În timpul dominației otomane, orașul și-a păstrat semnificația ca un important centru portuar, dar a fost ocupat de două ori și a fost jefuit de flota marină a cazacilor zaporojeni. După eliberarea Bulgariei, orașul este un port important, centrul exporturilor de grâu din Dobrogea la Constantinopol. Astăzi, Balcic este un frumos oraș – stațiune, cu arhitectură antică păstrată, inclusiv case pitorești din piatră specifică regiunii.
87.CETATE ANTICĂ TÂRZIE
Coordonate: 43.41542, 28.16053
În partea de nord a orașului Balcic, pe teritoriul actualului cartier Horizont, se găsesc rămășițele unei cetăți antice. Este situată la aproximativ 1 km de malul mării și ocupă un colț al malului de 220 m înălțime, format între pantă abruptă și pe alocuri verticală spre mare (dinspre sud) și o vale mare și adâncă (dinspre est). Fortificația are o suprafață neregulată, puternic alungită de la sud, sud – vest, spre nord-est. Se află la mai mult de 300 de metri de panta sudică a platoului de coastă și ocupă marginea terasei sale și panta superioară spre valea de est. Zona fortificată este de 15 ha, zidul de est are o lungime de aproximativ 770 m și are aspectul unei linii întrerupte formate din 4 secțiuni cu o configurație predeterminată a terenului.
Zidul sudic al cetății este absolut drept și are o lungime de aproximativ 250 m.
Colțul sud-vestic al cetății este protejat de un turn circular impresionant, care distinge două perioade de construcții și întărire. Zidul vestic al fortăreței face aproape un unghi drept cu cel sudic și similar cu acesta este rectiliniu. Lungimea sa este de 485 m.
Zidul de nord al cetății are două părți; cea vestică care este lungă de 90 de metri, iar cea estică de 136 de metri. La punctul de conectare cu peretele vestic și la cotitura de-a lungul traseului său au fost ridicați câte un turn în formă de evantai. La capătul estic al zidului se află poarta nordică a cetății, flancată de două turnuri foarte mari, patrulaterale.
Construcția sistemului de fortificație al cetății din cartierul “Horizont” se caracterizează prin tehnica opus implectum, în care fețele au fost formate cu blocuri de piatră bine lucrate, de dimensiuni mici și medii, așezate în rândurile drepte orizontale. Zidurile au o lățime de aproximativ 3,20 m.
Începuturile construcției au fost, plasate la sfârșitul secolului V- începutul secolului al VI-lea, și au fost asociate cu epoca împăratului Anastasius, iar finalizarea cetății a fost realizată în timpul împăratului Iustinian I. Se presupune că lucrările de construcție au fost forțate de inundațiilor cataclismice cauzate de cutremurul subacvatic din 544/545 Cetatea a fost distrusă la începutul secolului al VII- lea în timpul invaziilor avarilor.
Coordonate: 43.41119, 28.16926
Adresa: Orașul Balcic,str. Dimitar Dzhelev, Nr.2, 9600
Telefon: +359 57 972 177
Intrarea pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani, studenți și pensionari – 1,00 leva;;
Intrarea pentru persoanele peste 18 ani – 5,00 leva;
Discuție – 5.00 leva (tematică), 2.00 leva (generală).
Expozițiile din muzeu prezintă istoria orașului încă de la apariția sa în secolul al VI-lea î.Hr.. În prima sală sunt expuse cele mai timpurii dovezi arheologice despre primii locuitorii ai Balcic-ului încă din secolele V-IV a. Chr. și este prezentată diversitatea civilizatiilor din regiune – tracă, elenistică, scitică și celtică. Aici sunt expuse idoli de argilă și vase de ceramică eneolitică, elenistică și tracică, replica unui car roman, obiecte găsite în vechia necropolă bulgară din apropierea aeroportului. Accentul din cea de-a doua sala este pus pe bogatul inventar al unui mormânt roman al unui preot-medic. În muzeul se poate vedea și o reconstrucție a unui car de festivitate descoperit în același loc.
În a treia sală sunt expuse numeroase artefacte din templul zeiței pontice mamă Cybele. Cele mai impresionante dintre ele sunt statuile de marmură ale zeiței, sculptate pe plăci, inscripții și decrete, diverse elemente ale interiorului templului, bănci, altare și altele. Monumentul cercetat recent e cel mai bine păstrat templu al zeiței cunoscut pînă acum în lumea romană.
Coordonate: 43.41109, 28.16927
Este situată vizavi de Muzeul de istorie, într-o casă bogată din perioada Renașterii din secolul al XIX-lea, a unui comerciant de grâu din Balcic. Expozițiile sunt situate la primul și al doilea etaj, precum și în curtea casei. Sunt prezentate obiecte legate de stilul de viață, obiceiurile și tradițiile cetățenilor din Balcic și satele din regiune. Acestea sunt unelte agricole și meșteșugărești, de artizanat, țesături și ornamente.
Coordonate: 43.40581, 28.1677
Adresa: oraș Balcic, str. General Vladimir Zaimov, Nr. 1, 9600
Cel mai bine conservat templu, până în ziua de azi, al zeiței Cybele- zeița mama a zeilor, avea o formă dreptunghiulară. Clădirea are o suprafață de 93.5 mp. A fost construită în perioada 280-260 î.Hr. Aproape toate statuile găsite sunt ale zeiței. Statuia principală o reprezintă pe Cybele îmbrăcată cu un chiton lung, aruncat peste umăr și poală, și cu un himation. Stă pe tron, în mâna dreaptă ține o cupă, iar în stânga, îndoită într-o parte, probabil ținea un sceptru. Leul nu este în poala ei, ci este redat ca relief – ghemuit pe partea dreaptă a tronului.
În templu, 27 inscripții sunt păstrate în întregime sau aproape în totalitate și câteva fragmente mai mici. Toate textele, cu excepția unuia, sunt în limba greacă. Cele mai vechi inscripții sunt din secolul III î.Hr. Cel mai vechi text este și singurul în limba latină, datează din primul sfert al secolului al IV-lea.
Printre documentele găsite în templu, sunt și listele de preoți și servitori ai lui Cybele. Asociația religioasă își sărbătorea cultul în prima zi a fiecărei luni. Principala sărbătoare a lui Cybele a fost sărbătorită de polis în luna Tavreon. Din inscripție, învățăm despre o altă sărbătoare, la care participau doar femei. Ele adunau flori, organizau o procesiune și făceau sacrificii. Templul a fost distrus de mai multe ori. A fost incendiat în anul 378, alături de zeci de alte sate din Moesia și Sciția, jefuite de goții care s-au stabilit în aceste zone cu doi ani mai devreme în calitate de federații romani.
În secolele al V-lea sau al VI-lea, o parte semnificativă a clădirii a fost demolată până la nivelul pe care s-a păstrat până în prezent. În 544-545, templul a fost inundat de un val imens de mare care l-a acoperit cu pământ. Dezastrul natural a acoperit complet templul și, la fel ca vechiul Pompei, l-a păstrat până în prezent.
91.GRĂDINA BOTANICĂ
Coordonate: 43.40511, 28.14784
Adresa: Balcic, str.Academician Daki Yordanov Nr. 28, 9600
Web-site: www.ubg-bg.com
Telefon: +359 57 972 338
Complexul este deschis vizitatorilor pe tot parcursul anului. Cea mai bună perioadă pentru a se vizita este din luna mai până în octombrie. Timpul de lucru vara: 08:00 – 20:00; iarna: 08:30 – 17:30. Taxa de intrare pentru adulți – 8.00 leva. Vizitatorii se pot bucura de excursii ghidate și diverse cursuri de formare. Sunt și alei speciale pentru persoanele cu dificultăți motorii și vizuale.
Grădina botanică universitară de pe lângă Universitatea ”Sf. Climent Ohridski”- Sofia, din Balcic, a fost înființată în 1955. Astăzi acoperă o suprafață de cca 20 ha. În zona protejată, specialiștii și amatorii pot observa ecosistemele naturale și pot aprecia biodiversitatea bogată din regiune. Aici se află și complexul arhitectural – parc ”Dvoreța”, care a fost reședința de vară a reginei române Maria de la începutul secolului al XX-lea.
Grădina botanică cuprinde specii de plante de pe toate continentele lumii.
Aici sunt prezentate flori de primăvară și de vară, vegetație alpină și acvatică, ferigi, specii protejate și rare, liane, flori și arbuști veșnic verzi. Sunt cultivate peste 3000 de specii de plante.
Coordonate: 43.40646, 28.16527
Galeria de artă este o clădire pitorească, cu o terasă formată din curte frumoasă. Aceasta este situată în centrul orașului Balcic. Este un departament al muzeului de istorie. Pe o suprafață de 800 de metri pătrați sunt expuse lucrări de artă ale multor artiști bulgari. La primul etaj există o sală pentru artă străină și două săli, în care se organizează expoziții temporare. La etajul 2 se află sala de expoziții permanente. Fondul galeriei numără peste 1500 de lucrări ale autorilor bulgari și străini.
Coordonate: 43.41483, 28.16455
Este cea mai veche biserică din Balcic. A fost construită în 1845. Mai târziu a ars, iar în 1865-1866 pe fundațiile sale a fost construită biserica actuală. Clădirea are trei nave, cu o absidă. Intrările sunt pe pereții vestici și sudici, iar deasupra acestora sunt plăci de marmură cu inscripții în limba bisericească-slavonă. Construcția este artistică, din piatră sculptată, ceea ce este caracteristic arhitecturii urbane a Balcicului. Decorul interior este alcătuit în principal din icoane și plafoane fine sculptate.
Coordonate: 43.40617, 28.16543
Biserica “Sf. Sf. Constantin și Elena ” este o construcție cu trei nave, o absidă și o clopotniță înaltă. În interior nu sunt fresce. Pentru o lungă perioadă de timp, biserica a fost abandonată, dar astăzi ea este resfințită ca un lăcaș de cult ortodox.
Coordonate: 43.40663, 28.16392
Biserica Sf. Gheorghe a fost construită în 1897. Clădirea are trei nave, cu o cupolă situată deasupra pronaosului și o clopotniță. Aceasta este cea mai mare biserică din Balcic. In interiorul clădirii, cu cea mai mare valoare artistică, sunt iconostasul și tronul arhieresc. Ele sunt din lemn, sculptate cu decoruri deosebit de rafinate.
Coordonate: 43.40415, 28.14859
A fost construită în 1926 în reședința de vară a reginei Maria. Capelă ortodoxă “Stella Maris” (în traducere – Steaua de Mare). Aceasta este o cupolă în formă de cruce, ridicata în tradiția arhitecturii bisericii medievale. Capela este construită după modelul unei capele dintr-un mic sat din Cipru. Aici, conform testamentului, a fost păstrată inima reginei, care, a fost transferată în România.
Coordonate: 43.40537, 28.16863
Se află aproape de port. Clădirea a fost construită în secolul al XIX-lea. Poartă trăsăturile caracteristice ale arhitecturii islamice. În curte se află mormântul ctitorului căpitanul Turgut.
Coordonate: 43.40312, 28.14567
Adresa: Orașul Balcic, Zona de stațiune – Dvoreța 1, 9600
Web-site: www.dvoreca.com
Telefon: +359 57 976 849
Complexul este deschis vizitatorilor pe tot parcursul anului.
Taxă de intrare pentru adulți – 6.00 leva. Vizitatorii se pot bucura de excursii ghidate și diverse cursuri de formare.
“Palatul” este fosta reședință de vară a Reginei Maria. Se află la aproximativ 2 km sud-vest de orașul Balcic, într-o zonă frumoasă între stâncile Balcicului și mare. Construcția a fost realizată de arhitecții italieni în perioada 1924-1927. Parcurile au fost create de elvețianul Jung Jani. Mai târziu, în 1937, el a murit și munca sa a fost finalizată de un elvețian de origine evreică Gutman. În plus, mulți locuitori au lucrat voluntar pentru construirea acestui loc minunat. În complex sunt clădiri împrăștiate, executate în diferite stiluri arhitecturale, precum și artefacte aparținând unor epoci, culturi și religii diferite. Printre acestea se numără și moscheea decorativă cu minaret, crucile plasate în multe locuri cu inscripții în limba slavonă bisericească – aduse din cimitirele mănăstirilor din Moldova. De asemenea, o capelă ortodoxă bizantină, colonade și o curte în stil maur, frumoase creaturi mitologice pe fântâni formează decorul.
Numeroase terase, tuneluri și coridoare modelate de plante între porți de fier forjat, labirinturi de canale de apă și oglinzi de apă, grădina cu sălciile plângătoare, vișini și cedru. Au fost create și locuri de basm cum ar fi podul suspinelor și al nimfelor, cascade frumoase, ce mai mare magnolie din peninsula Balcanică și multe alte plante adus din toate colțurile lumii.
Coordonate: 43.36781, 28.08006
Stațiunea Albena este situată pe litoralul Mării Negre, la 35 km nord de orașul Varna și la 12 km de orașul Balcic. Este situat în imediata vecinătate a pădurilor răcoroase ale Rezervației Baltata.
Complexul are aproape 15.000 de paturi în peste 40 de hoteluri de diferite categorii. Hotelurile sunt situate în zona parcului și la malul mării. Peisajul frumos și plaja minunată sunt o condiție prealabilă pentru o relaxare completă. Plaja din Albena are o lungime de 3,5 km, iar lățimea acesteia ajunge la 150 m. Temperatura medie de vară este de +28 grade, iar temperatura medie a apei mării în timpul verii este de 25 de grade.
În Albena se oferă diverse servicii pentru șederea bună a turiștilor. Sunt organizate excursii către obiectiv turistice – pentru iubitorii de istorie există trasee către Mănăstirea Aladja, Călărețul din Madara, Capul Caliacra, rezervația arheologică Yailata și pentru iubitorii de natură – o plimbare la una din rezervațiile din apropiere. Albena are tot ceea ce poate fi necesar turiștilor – magazine, restaurante, baruri, farmacii, oficiu poștal, bănci, ATM-uri, rent-a-car și centru medical etc. De la hotelurile mai îndepărtate există autobuze spre și de la plajă și înapoi la fiecare 30 de minute. Un trenuleț atractiv oferă, de asemenea, transport intern în interiorul stațiunii.
100.REZERVAȚIA “BALTATA”
Coordonate: 43.34797, 28.07299
Este situată într-o pădure densă situată în jurul gurii râului Batova. Printre cei mai înalți copaci se numără și frasinul cu frunză îngustă și ulmul de câmp. Se mai întâlnesc stejarul de vară, plopul alb, salcia albă, părul sălbatică, arțarul de câmp, carpenul simplu și arinul negru. În rezervație se găsesc plante tipice cățărătoare, cum ar fi periploca, viță de vie, curpen de pădure, iederă și diferitele tipuri de flori: ghiocei de baltă, zambile, lăcrămioare, nalbe, stânjenei, smântânica și multe altele. Rezervația găzduiește diverse specii de mamifere, cea mai mare dintre acestea fiind mistrețul, precum și multe păsări de apă.
101.TEKE “AK YAZALA BABA”
Coordonate: 43.39331, 28.05432
Adresa: satul Obrociște, 9630
Web-site: travelbulgaria.news
Telefon: +359 57 972 177
Program de lucru: zilnic între orele 09.00 și 17.00.
Taxă de intrare: pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani, elevi, studenți și pensionari – 1,00 leva; pentru persoane de peste 18 ani – 5 leva. Teketul sfântului musulman Ak Jazula Baba este sanctuar musulman și creștin extrem de interesant de importanță religioasă și culturală. A fost, odată, una dintre cele mai mari părți ale Imperiului Otoman din Europa. Teketul a fost înființat în secolul al XVI-lea, iar construcția complexului a continuat câteva decenii, corespunzând domniei sultanului Suleiman I.
Astăzi din teketul s-a păstrat turnul (mausoleul) și imaretul (cantina), care este restaurat. Turnul este de 12 m înălțime și cu diametru de 11 m, este construit din lespezi din calcar tăiate precis. Tavanul este în formă de cupolă, pictat cu plante stilizate și ornamente geometrice în stil estic.
În mijlocul teketului se află mormântul sfântului musulman Ak Jazul Baba orientat spre est-vest. Aici se află un altar și un loc pentru aprins lumânări, caracteristic credincioșilor aleviți – un curent neortodoxal în ramura șiită a islamului.
102.ORAȘUL DOBRICH (Dobrici)
Coordonate: 43.57259, 27.82726
Dobrici este un oraș în nord-estul Bulgariei, centrul administrativ și economic al districtului Dobrici și municipiului Dobrici. Orașul este un centru natural și cea mai mare așezare din sudul Dobrogei. Pe locul orașului de astăzi, viața a apărut în secolele IV-III î.Hr. Din această perioadă, nu avem mărturii scrise, ci doar artefacte arheologice – o colecție de amfore cu ștampile din orașele elene de la mare. Mai târziu pe acest teritoriu a apărut o așezare romană, care a existat în secolele II-IV e.n. Cea mai impresionantă descoperire din aceasta este baia romană. Ea se alimenta cu apă minerală din izvoarele existente până astăzi. Din nefericire, necropola acestei așezări a căzut în întregime sub orașul modern. În Evul Mediu timpuriu, pe acest teritoriu s-au dezvoltat trei necropole din secolele VIII- XI d.Hr. Invazia devastatoare a nomazilor târzii, din prima treime a secolului al XI-lea, depopulează interiorul Dobrogei, iar viața în așezări decade pe parcursul întregii perioade a celui de-al Doilea regat bulgar.
Orașul actual a apărut în secolul al XVI-lea ca Hadjioglu Pazardjik. În cele mai vechi surse scrise este menționat ca un mic sat cu 14 gospodării. Localitatea însă a crescut rapid. Potrivit istoricului și geografului turc Evliya Çelebi, care a vizitat orașul în jurul anilor 1646-1650, în acesta erau 1000 de case, în jur de 100 de magazine, 3 hanuri, 3 piețe, 12 geamii și 12 școli.
După războiul ruso-turc din 1877-1878 Hadjioglu Pazardjik s-a alăturat Principatului Bulgariei și a primit numele actual.
103.MUZEUL ISTORIC REGIONAL – ORAȘ DOBRICI
Coordonate: 43.57094, 27.83052
Adresa: orașul Dobrici, str. D-r Constantin Stoilov, Nr. 18, 9300
Web-site: www.dobrichmuseum.bg
Telefon: +359 58 603 256
Taxe de intrare: adulți – 3.00 leva, copii, elevi, studenți – 1.00 leva, bilet de familie – 4.00 leva
Discuții: în limba bulgară – 6,00 leva, în limba străină – 12,00 leva
Muzeul colectează, studiază, conservă și prezintă moștenirea cultural-istorică și naturală a Dobrogei și a raionului Dobrici. Mai mult de 180.000 de exponate sunt stocate în fondurile muzeului.
Este organizat în departamentele Arheologie, Renaștere, Etnografie, Istoria nouă, Literatură și Arte, Natura. Toate sunt împărțite în clădiri separate cu expoziții individuale.
Departamentul Arheologia Dobrogei se află în clădirea administrativă a Muzeului Regional. Intr-o sală sunt prezentate descoperirile cronologic aranjate din complexul preistoric unic de la Duranculac, vasele ceramice din necropolele getice de-a lungul râului uscat, obiecte de lux din colonizarea elenă a coastei Mării Negre, lucrări fine de marmură și bronz ale sculpturii și artei plastice romane, arme și unelte de lucru din os, piatră, bronz și fier, bijuterii de lux din centrele Despotatului din Dobrogea. Accentul expoziției se pune pe culturile diferitelor populații crescătoare de cai care au locuit în regiune: sciți, sarmați, alani, protobulgari și diverse triburi nomade târzii.
– Expoziția “Icoanele Renașterii din Dobrogea” cu cele mai numeroase icoane din Bulgaria ale “Sf. Sf. Chiril și Metodie” este prezentată în clădirea Galeriei de Artă.
Coordonate: 43.56472, 27.83259
Adăpostește cele mai bogate fonduri din Bulgaria ”Yordan Yovkov”, ”Atanas Petrov”, ”Petar Dacev” și alți. Ridicată în memoria marelui bard al Dobrogei, clădirea găzduiește diverse expoziții dedicate aspectelor importante ale vieții culturale din Dobrogea.
Coordonate: 43.58588, 27.8329
Se află în locul târgului dobricean bine-cunoscut în trecut. Este cel mai mare cimitir militar din Primul Război Mondial. Aici sunt îngropați peste 3000 de soldați de șapte naționalități. Marea majoritate a acestora a căzut într-una dintre marile bătălii din Frontul Balcanic, cunoscută sub numele de Epopeea din Dobrici. În curtea complexului există un paraclis mic “Sf. Arhanghel Mihail”.
Coordonate: 43.56446, 27.83038
Adresa: oraș Dobrici, bd. Treti mart, Nr. 1, 9300
Web-site: www.dobrichmuseum.bg
Taxe de intrare: adulți – 3.00 leva, copii, elevi, studenți – 1.00 leva, bilet de familie – 4.00 leva
Ghidaj: în limba bulgară – 6,00 leva, în limba străină – 12,00 leva
Muzeul este împărțit în două părți, reprezentând natura Dobrogei și noua istorie a regiunii. În prezent, ca o expoziție permanentă, există doar partea naturalo-științifică.
Expoziția este extrem de bogată și reflectă diversitatea speciilor de floră și faună din regiunea Dobrogea. Au fost instalate ecrane panoramice, cu ajutorul cărora reprezentanții tipici ai faunei prin viață. Fauna este reprezentată de toate ecosistemele care se întâlnesc în Dobrogea -de stepă, de câmp, pădure de foioase și luncă, masivele de piatră de-a lungul Suhodlieto și peșterile de la Tyulenovo. Este asigurată coloană sonoră cu sunete caracteristice din natură.
Coordonate: 43.56653, 27.8316
Adresa: Dobrici, str. Alen mac, Nr. 5, 9300
Taxe de intrare: adulți – 3.00 leva, copii, elevi, studenți – 1.00 leva, bilet de familie – 4.00 leva
Discuții: în limba bulgară – 6,00 leva, în limba străină – 12,00 leva
“Casa Etnografică” Dobrici face parte din Muzeul de Istorie din Dobrici. A fost construită între 1860 și 1861 într-un stil arhitectural tipic erei renascentiste. Situată în centrul orașului Dobrici, lângă biserica “Sf. Gheorghe”. Casa a fost restaurată și transformată într-un muzeu. Aici se prezintă viața și mijloacele de trai ale populației dobrogene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. La subsolul casei se află: veranda cu îmbrăcămintea tradițională a populației locale; bucătăria; dormitorul și subsolul, în care sunt expuse recipientele originale pentru pregătirea și depozitarea alimentelor, precum și utilajele agricole și obiectele legate de meșteșugurile casnice. La etajul superior, în camera de oaspeți, atmosfera casei comerciantului bogat a fost recreată. Restul camerelor au fost restaurate de la începutul secolului al XX-lea.
Coordonate: 43.57112, 27.83025
Adresa: orasul Dobrici, str. D-r Constantin Stoilov, Nr. 18, 9300
Web-site: www.dobrichmuseum.bg
Telefon: +359 58 602 642
Hadjioglu Pazardjik a fost un centru de meșteșugari foarte viu. Avea 3 hanuri, 200 de magazine, o piață imensă (acoperită) cu 2 fațade și 2 uși situată pe “Drumul Regal”. Toate aceste clădiri au fost complet distruse. În schimb, pe ele s-a construit în întregime un complex etnografic. Scopul său este conservarea și popularizarea unora dintre vechile meserii practicate în Dobrogea. Este proiectat ca o stradă comercială (cearșia) acoperită cu plăci de piatră. Pe ambele părți, situate longitudinal, sunt construite magazine de stil vechilor dughene. Aici sunt prezentate meșteșuguri tradiționale, cum ar fi, prelucrarea aramei, olărit, iconerie, dogărie, sculptură, țesut, cizmărie, pălărier etc. Unele dintre magazine sunt în formă de un han, cârciumă, o cafenea, covrigărie, cofetărie, magazin de bragă și sirop. În complex sunt incluse clădirea administrativă a muzeului regional de istorie Dobrici, o expoziție arheologică a Dobrogei, și un lapidariu cu monumente antice și din evul mediu timpuriu, amenajate într-o curte interioară cochetă. Imediat lângă acesta este cea mai veche clădire din zonă, un templu musulman în care funcționează acum muftiatul. La baza sa, a fost săpată una dintre cele trei cișmele construite în complex. Într-o mică piață la capătul cearșiei a fost restaurată cel mai atractiv monument al orașului vechi – turnul cu ceas din timpul Imperiului otoman.
Coordonate: 43.5746, 27.82666
Aceasta este situată în centrul orașului Dobrici. Instalația are dimensiunile de 23 x 11 m. Are 6 camere, fiecare cu funcții specifice – vestiar, piscine pentru proceduri cu apă cu temperatură scăzută, temperatură moderată și proceduri calde, cameră de ardere. Sunt descoperite și urmele ale sistemului de canalizare și de aprovizionare cu apă. Baia era unul dintre centrele așezării romane existente pe teritoriul orașului de astăzi. Este construită lângă un izvor de apă minerală, cunoscut astăzi drept “Cișmelele amare”. A funcționat în secolele III – IV p. Chr. Astăzi instalația a fost restaurată și conservată.
Coordonate: 43.56806, 27.82656
Galeria de Artă este situată în centrul orașului Dobrici, lângă clădirea municipală. A fost înființată în 1963. Galeria colectează, cercetează și păstrează lucrări de artă plastică ale unor artiști din generații diferite, precum și materiale despre istoria galeriei și despre dezvoltarea artei în oraș, regiune și țară. Fondul de artă este împărțit în șase colecții, formate pe bază tematică și de gen. Numărul total de lucrări incluse în fond este de aproximativ 3400, din care aproximativ 400 de lucrări sunt incluse în expoziția permanentă. Expoziția permanentă este situată în șase săli. Galeria organizează expoziții temporare și alte evenimente culturale. Programele sale educaționale pentru elevi sunt unite în jurul proiectului “Atelier pentru imaginație”. Echipa pregătește cataloage profesionale și multe altele publicații legate de fondul Galeriei. În galerie există o expoziție mare cu icoane de la Muzeul regional de istorie – Dobrici.
Coordonate: 43.5661, 27.83185
Acesta este situată în centrul orașului, în apropiere de Casa Etnografică.
Biserica este primul edificiu ortodox din Dobrici. Este o bazilică cu trei nave fără cupolă. Are 12 metri înălțime. A fost construită în 1843, arsă în timpul războiului din Crimeea și restaurată în 1868. Interiorul este mobilat cu un iconostas din lemn sculptat foarte bogat și fresce de la sfârșitul secolului trecut, precum și numeroase icoane.
Coordonate: 43.56817, 27.82052
Acesta este situat în partea centrală a orașului Dobrici. Construită în 1911, în curtea unui edificiu de cult mai vechi datat la 1859. Biserica are trei nave, cu o cupolă și o clopotniță. Interiorul include fresce, iar icoanele de pe iconostasul său au fost făcute de studenta lui Repin – Dl. Zhelyazkov.
Pe lângă aceasta a fost deschisă și prima clădire școlară din oraș, în care se preda după metoda de învățare reciprocă.
Coordonate: 43.56957, 27.83232
Aceasta este situată în centrul orașului Dobrici, aproape de piață. Este o biserică armeană și a fost construită în 1894 pe locul unui vechi edificiu datând din 1830. Proiectul a fost opera arhitecților italieni. Este o biserică cu o navă, cu fundații și pereți de piatră și o structură de acoperiș din lemn. În biserică se pot vedea imagini originale ale sfinților armeni, pictate în secolul al XIX-lea.
114.KRUȘARI
Coordonate: 43.81573, 27.7556
Municipiul Krușari se află în Dobrogea de Sud și este unul din municipiile Districtului Dobrici.
Pentru prima dată satul Krușari/Armutliy este menționat într-un document otoman din 1526 până în 1527 sub numele de Armudludzha. După ocupația otomană, regiunea a fost inclusă în granițele Principatului Bulgariei.
Atracțiile sale principale sunt peisajul frumos și rămășițele maiestuoase ale unor culturi și civilizații antice. Cele mai multe dintre acestea sunt concentrate în zona kilometrului 12 către vest în:
Coordonate: 43.82107, 27.603
Pe teritoriul municipiului Krușari, în ținuturile satelor Gaber, Efreytor Bakalovo, Zimnița, Căpitan Dimitrovo și Ognyanovo intră o parte din Aria protejată a Râului Uscat. Canionul Râului Uscat (Suha reka) și împrejurimile sale reprezintă un punct de reper natural și arheologic, atât pentru regiunea Dobrici, cât și pentru toată Dobrogea de Sud.
În antichitate, Râul Uscat a fost cea mai mare sursă de apă dulce din Dobrogea intercontinentală. Începea cu trei brațe de pe Platoul Frangen și platoul Dobrogea și se varsa în Lacul Oltina. (Judetul Constanța, România). Aici se întâlnesc 132 de specii de păsări (în partea bulgărească a Râului uscat), 98 dintre acestea își fac cuiburi aici, iar unele sunt migratoare; 32 de specii cu pene au un statut de conservare precară în Bulgaria și Europa.
Valea Râului Uscat, cu văile seci adiacente, stânci și creste pietroase pe pante se întinde de la satul Carapelit până la satul Cranovo la nord. Între satele Efreytor Bakalovo și Brestnița există un sistem de baraje cu o lungime de 7-8 km. Dealurile sunt împădurite cu stejar sau cu păduri amestecate de cer și cărpiniță. Spațiile deschise din jurul văii sunt ocupate de terenuri agricole și de pășuni, iar țărmurile sunt acoperite de vegetație iubitoare de apă.
Valea seacă a Râului Uscat este una dintre cele cinci locuri importante din Bulgaria pentru călifarul roșu, șorecarul mare, acvila țipătoare mică și bufniță. Aceste specii sunt protejate de UNESCO și își fac cuibul în număr semnificativ. De-a lungul Râului Uscat se întâlnesc specii cum ar fi, presura de grădină, dumbrăveanca, ciocârlia de stol, ciocârlia de pădure, fâsă de pădure, dropia, silvia porumbacă, sfrâncioc cu frunte neagră, sfrânciocul roșiatic.
Lângă satele Gaber, Ognyanovo și Căpitan Dimitrovo se găsesc mai multe peșteri. Unele dintre ele sunt populate de lilieci și de alte mamifere și păsări. Sunt vestite coloniile de peșteri ”Cara Kaya” și ”Balaban kaya”.
Coordonate: 43.82147, 27.5962
Cele mai interesante complexe de peșteri sunt legate de istoria antică a regiunii. Acestea sunt mănăstirile de piatră, care sunt cele mai vechi descoperite nu numai în țara noastră, ci și în întreaga Europă, și locuite în secolul I d.Hr. Acestea sunt situate în peșteri naturale, dintre care unele sunt prelucrate ulterior. Cea mai mare concentrație a acestora se află între satele Onogur și Efreytor Bakalovo. Aici se găsesc cele mai mari complexe de mănăstiri în piatră din Bulgaria și Europa – ”Gyaur evleri”. Acest important centru al vieții monahale a apărut în vremurile târzii romane sau în perioada bizantină timpurie. Este situat în stâncile de pe malul drept al Râului Uscat, vizavi de cetatea veche Adina, pe teritoriul satului Efreytor Bakalovo. Complexul este alcătuit dintr-o biserică și nouă chilii monahale, sculptate în masivul de piatră, pe trei etaje, legate între ele. Interesante sunt crucea tăiată pe masa de altar din biserică, precum și numeroasele fresce de la poalele masivului de stâncă, lăsate probabil de călugări și pelerini.
Biserica centrală,- catolicon, este străjuită cu naos în formă de pătrat cu lungimea de 3,10 m și înălțimea de 1,90 m.
Mănăstirea a fost folosită în secolul al X-lea, fapt dovedit de ceramica de la poalele bisericii și câteva înscripții cu rune și chirilice.
Nu departe de Gyaur Evleri, la aproximativ 2 km nord de mănăstirea ”Gyaur Evleri”, pe malul drept al Râului Uscat, în ”Sandakli maara” se află mai multe chilii singulare de schit, precum și o biserică-cimitir în care au fost îngropați călugării. Accesul la mănăstire este realizat de două intrări în stâncă, pe care au fost montate scări din lemn. Se ajunge la o cameră din trei părți extinsă, cu podea, pereți și tavan tăiate uniform. Cel mai nordic paraclis are dimensiunile de 5.77 x 2.65 x 2.00 m. La est, este tăiată o mare absidă, iar în colțul sud-vestic o cameră mare de înmormântare. În camera adiacentă de 5,50 x 6,20 m, sunt săpate alte trei camere funerare, iar în ultima, cel mai mic spațiu, încă o cameră.
Sihăstria din stâncă ”Tarapanata” (cunoscută și sub numele de ”Lițeto -Fața”) se află pe malul drept al Râului Uscat la aproximativ 300 m vest de ”Sandakli Maara”. Pe două etaje, în secolele V-VI, s-au format patru camere. La etajul inferior, pe două niveluri, s-au format o chilie și un paraclis 2.60/2.65 m cu o nișă în peretele de est. O cameră funerară este tăiată în peretele nordic. Etajul superior include, de asemenea, două camere – o chilie și un paraclis. Paraclisul este o cameră dreptunghiulară de 2,50 / 1,95 m. Pe peretele estic este o nișă de altar arcuit, un perete orientat spre nord și o cameră funerară. Din capelă, pe o cale îngustă, ajungem la o chilie triunghiulară cu dimensiunile de 2,90 / 1,65 m. Această mănăstire a fost folosită și în secolul al X-lea, după cum rezultă din câteva inscripții chirilice și cruci cu margini îndoite.
117.CETATEA ”ZALDAPA”
Coordonate: 43.88433, 27.80925
Adresa: Se pornește din Koriten spre satul Abrit, așezare Caleto, 9407, municipiul Crușari
Telefon: +359 57 712 024
Zaldapa este cel mai mare centru vechi fortificat din ținuturile Dobrogei de astăzi. Este situată în așezarea Caleto, între satele Abrit și Dobrin, raionul Dobrici. În publicațiile mai vechi și în rândul populației locale este cunoscută cu diferite nume – Abtaatskoto kale, Kaz kale, Dobrin kale, Dobri Kale și Hisar kale, iar numele ei înseamnă apă rece sau galbenă.
Mult timp în literatura de specialitate, ruinele de pe lângă satul Abrit au fost identificate cu orașul antic Abritus. Ulterior, după ce acesta a fost găsit lângă Razgrad, arheologii au legat așezarea de orașul enigmatic Zaldapa, căutat mult de-a lungul timpului în tot nord-estul Bulgariei și în Dobrogea. Această localizare, făcută acum aproximativ 7 decenii, a fost deja stabilită în literatura istorică modernă, deși încă nu avem o confirmare epigrafică.
Zaldapa ocupă, un vast perimetru cu o lungime de 1200 m și o lățime de până la 500 m, flancată de est, nord și nord-vest de o vale adâncă, iar la vest și sud-vest de un vad scurt lateral. Partea de nord a cetății este reprezentată de o terasă plată destul de dreaptă, iar cea de sud este considerabil mai largă și deluroasă. Aceasta este întărită cu un zid fortificat, iar orașul antic este situat pe acesta. Zidul cetății este alcătuit din mai multe segmente rectilinii. Are un total de 32 de turnuri de diferite forme și dimensiuni, 3 porți principale și 2 porți mai mici. Dimensiunea maiestuoasă a cetății Zaldapa (peste 35 de hectare) și caracterul monumental al clădirilor revelate nu lasă nici o îndoială că că aceasta a fost una din cele mai importante centre antice târzii din această parte a Peninsulei Balcanice.
Primele săpături arheologice la Zaldapa datează din perioada anilor 1906 – 1910 și au fost realizate de K. Skorpil. S-au efectuat, ulterior, cercetări și observații parțiale pe teren, dar cercetarea arheologică completă lipsește. Ca urmare a săpăturilor arheologice, au fost studiate doar o parte a sistemului de fortificație, o bazilică civilă, o biserică creștină timpurie și un rezervor de apă construit într-un mod impresionant.
Coordonate: 43.882946, 27.809332
Clădirea este situată în partea centrală a cetății Zaldapa, la sud de locul unde cele două străzi principale ale orașului se intersectau legând porțile principale. Este orientată spre sud-nord și are un plan dreptunghiular foarte alungit, cu dimensiuni exterioare de 101 x 18 m. Din punctul de vedere al compoziției, clădirea este formată din trei părți – două săli mari și complet identice ca mărimi și structură interioară cu trei nave și o cameră centrală. Intrarea centrală este amplasată pe latura de.
Locația sa centrală, dimensiunile sale impresionante și construcția exactă o impun ca un centru al vieții publice în orașul antic.
Coordonate: 43.884357, 27.809171
A fost descoperită încă din anul 1906. Conform planului, aceasta este o bazilică cu trei nave, o absidă, cu pronaos și cu dimensiune maximă de 27 x 16 m. Este orientată spre est-vest și este construită în stilul zidului cetății și al bazilicii civile. Cel mai probabil, datează de la sfârșitul secolului V – începutul secolului al VI-lea sau, cu alte cuvinte, de la domnia împăratului Anastasie.
3.REZERVORUL DE APĂ (CISTERNA).
Coordonate: 43.886445, 27.808120
A fost descoperit în anul 1949. Este construit în partea de nord-vest a zonei urbane fortificate din afara zidurilor cetății. Se compune dintr-o catapultă și un rezervor de apă – o clădire masivă cu două camere, cu spații interconectate. Primul cel mai probabil a jucat rolul unui sediment, iar al doilea a fost rezervorul real prevăzut cu o supapă de siguranță pentru a preveni creșterea nivelului apei deasupra valorii maxime admise.
În izvoarele scrise Zaldapa este asociată cu evenimente care au avut loc în secolul al VI-lea. Ioan din Antioch susține că acesta este locul de naștere al lui Vitalian – conducătorul renumitei revolte împotriva împăratului Anastasius. Numele orașului apare și în lista extrem de confuză a fortificațiilor renovate în timpul împăratului Iustinian I. Mai mult, Zaldapa a fost numită, de asemenea, centrul eparhiei, al cărui episcop era subordonat Mitropolitului din Tomis. Mai târziu, a jucat un rol important în acțiunea militară dintre Bizanț și avari.
Construită în a doua jumătate a secolului al IV-lea, cetatea a fost în funcțiune timp de aproximativ 250 de ani – până la sfârșitul orașului la sfârșitul secolului al VI-lea, timp în care a suferit mai multe reparații și reconstrucții. Marea invazie avară din anul 585 marchează începutul decăderii orașului. Viața continuă pentru încă o decadă, dar în ultimii ani ai secolului al VI-lea orașul este în cele din urmă depopulat și dispare.
După cetatea Zaldapa continuăm călătoria spre satul Alexandria și după 5-6 km ajungem
Coordonate: 43.90394, 27.73273
Adresa: Satul Alexandria, 9404, municipiul Crușari
Până la sfârșitul secolului trecut, la aproximativ 1,5 km nord-vest de satul Alexandria, era sanctuarul cu două laturi al lui Mustafa Kanaat – Sf. Iliya, cunoscut populației locale ca ”Teketul din lemn”, sau mănăstirea “Sf. Iliya “.
Legendele privind existența unei mănăstiri creștine antice aici nu au o bază istorică reală. După distrugerea teketului din a doua jumătate a secolului al XX- lea, în acest loc au fost construite o capela și mai multe locuințe.
Astăzi, mănăstirea “Sf. Iliya “este centrul de organizare a târgurilor populare, foarte vizitate din regiunea Dobrogea de Sud.
119.PĂDUREA ȘI VALEA CANARAUA FETII
Coordonate: 44.06394, 27.64521
Adresa: Satul Băneasa, România
Județ: Constanța
Statutul de conservare a naturii: Sit natural de importanță comunitară, parte din NATURA 2000 Este o arie de protecție specială avifaunistică.
Instituție responsabilă: Direcția Silvică – Constanța.
Importanța conservării: protejarea ecosistemelor terestre acvatice. Clasele predominante de habitate naturale sunt: râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni naturale, stepă, culturi, alte terenuri arabile, păduri de foioase, viță de vie și pajiști. În acest sit este reprezentată 27% din flora României, iar habitatele caracteristice sunt peșteri și mlaștini, păduri de stejar și carpen. Peisajul zidurilor de calcar, alături de dealuri, păduri și cursuri de apă, continuă de-a lungul graniței cu Bulgaria, unde se numește Valea Râului uscat. Specii protejate: 8 specii de mamifere, 4 specii de amfibieni și reptile, 5 specii de pești, 9 specii de nevertebrate, 2 tipuri de plante, 20 de specii de floră și faună.
Accesibilitate: medie pe drumurile (DN3, DJ391A)
120.MĂNĂSTIREA ”SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL”
Coordonate: 44.09725, 27.61105
Adresa: DN3, sat Lipnița 907165, România
Web-site: manastirealipnita.ro
Telefon: +40 241 856 625
Mănăstirea “Sf. Ioan Botezătorul “se află în apropierea satului Lipnița. Acolo se păstrează un fragment din moaștele Sf. Ioan Botezătorul, din moaștele Sf. Dasie Dorostolski și o copie a icoanei miraculoase a Sf. Fecioara Maria adusă de la Moscova.
121.MĂNĂSTIREA ”DERVENT”
Coordonate: 44.10852, 27.48094
Adresa: DN3, satul Galița 907224, România
Site web: www.dervent.ro
Telefon: +40 241 857 707
Se află la circa 20 de km distanță de granița româno-bulgară de-a lungul Dunării.
Este renumită pentru proprietățile vindecătoare ale “Pietrei lui Dumnezeu”, amplasată într-o anexă specială în biserica mănăstirii. În exteriorul mănăstirii se află un izvor tămăduitor, care, potrivit legendei, a fost izvorul unde Sf. Andrei a botezat locuitorii acestor pământuri. În locul izvorului, astăzi este construită o frumoasă capelă cu apă vindecătoare.
