SELECTEAZA LIMBA

BG EN RO

PROIECTUL
„O UNIUNE TRANSFRONTALIERĂ
ÎN UMBRA ISTORIEI”
Cod 15.2.1.123, e-MS ROBG 134
este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul Programului
Interreg V-A România - Bulgaria Valoare contribuție U.E. - 2.722.353,22 EURO
previous arrow
next arrow
Slider

ARII PROTEJATE ÎN HÂRȘOVA

 

Canaralele de la Hârșova – ROSPA0017 Canaralele de la Harsova

Aria protejata – ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova – se regăseşte pe teritoriul următoarelor localităţi: Judeţul Constanţa: Ghindăreşti (13%), Hârşova (12%), Judeţul Ialomiţa: Făcăeni (7%), Giurgeni (20%), Vlădeni (12%).

Categorie – Natura 2000SPA

Suprafață (ha) – ROSPA0017 Canaralele de la Harsova are o suprafata de 7 406 ha si se suprapune partial cu ROSCI0022 Canaralele Dunarii si Celea Mare-Valea lui Ene (IV.24). ROSPA 0017

Canaralele de la Hârșova (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN(rezervație natural de geologic și geomorfologic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Hârșova.

Aria naturală se află în partea centrală a Dobrogei, în extremitatea nord-vestică a județului Constanța, pe teritoriul vestic al orașului Hârșova (în aval de port), pe malul drept al Dunării.

Canaralele de la Harsova este declarat sit de importanta comunitara prin HG 1284 din 24/10/2007 modificata prin H.G. nr. 971 din 05/10/2011;

Aria naturală (suprapusă sitului Natura 2000 – Canaralele de la Hârșova) reprezintă o suprafață cu abrupturi stâncoase (calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au fost identificate resturi fosile de spongieri și corali) în malul drept al Dunării, ce conferă zonei un aspect peisagistic deosebit.

Aria protejată găzduiește și asigură condiții de hrană pentru mai multe specii de păsări migratoare și de pasaj.

Această arie naturală protejată cuprinde calcare jurasice la zi cu un aspect peisagistic deosebit. Rezervaţia Canaralele de la Hârşova se caracterizează printr-o bună reprezentare a habitatelor de stâncarie (calcare) cărora le sunt asociate specii de floră şi faună tipice. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 5,30 ha şi a fost declarată monument al naturii, datorită importanţei sale ştiinţifice. Calcarele jurasice existente în această zonă au fost studiate începândcu anul 1867, astfel identificându-se diferite specii de corali, spongieri etc. Canaralele din Portul Hârşova, sunt situate în aval de actualul port Hârşova, pe malul drept al fluviului Dunărea. Canaralele prezinta cea mai spectaculoasa vedere peisagistica dinspre Dunăre la apusul Soarelui, cand calcarele roşcate capătă reflexe stralucitoare, sangerii.

Canaralele Harsovei reprezinta vechi cariere de calcar de un aspect peisagistic unic pe teritoriul judetului. Canaralele de la Harsova sunt incluse in lista rezervatiilor naturale in anul 1943, printr-un ordin al Consiliului de Ministri. Ele sunt situate la nord-est de Vadu Oii, comuna Ciobanu si la sud-est invecinate cu localitatea Ghindăreşti. Datorită climatului specific dobrogean, diferit de cel continental, canaraua are parte de o flora bogată primăvara şi vara, formată din nenumărate feluri de flori (ghiocei, viorele, toporaşi, sânziene galbene, brânduşe etc). Fauna zonei este formată din şerpi de stâncă, fazani şi iepuri. Canaralele nordice au fost împrejmuite cu o perdea de copaci în anii 1978-1979 si astfel au fost incluse in trupul de padure Langea-cantonul 5, aparţinând Ocolului Silvic Hârşova.

Canaralele din Portul Harsova, sunt situate in aval de actualul port Harsova, pe malul drept al fluviului Dunare, acolo unde suvitele de apa ale fluviului incep sa se impleteasca pentru scurt timp. Canaralele prezinta cea mai spectaculoasa vedere peisagistica dinspre Dunare in ceasurile tarzii ale dupa-amiezelor senine, cand soarele in asfintit da rapei de calcar roscat reflexe stralucitoare, sangerii. Canaralele Harsovei reprezinta vechi cariere de calcar de un aspect peisagistic unic pe teritoriul judetului. Aspectul peisagistic este dublat de cel istoric, deoarece in amonte se afla zona arheologica a cetatii romano-bizantine.

Canaralele de la Harsova sunt incluse in lista rezervatiilor naturale in anul 1943, printr-un ordin al Consiliului de Ministri. Ele sunt situate la nord-est de Vadu Oii, comuna Ciobanu si la sud-est invecinate cu localitatea Ghindaresti. Daca privesti canaralele in ceasurile tarzii ale dupa-amiezelor senine, cand soarele este la asfintit, ai impresia unui spectaculos tablou, in care calcarul roscat da stralucitoare si sangerii reflexe de lumini. Datorita climatului specific dobrogean, diferit de cel continental, canaraua are parte de o flora bogata primavara si vara, formata din nenumarate feluri de flori (ghiocei, viorele, toporasi, sanziene galbene, branduse etc). Fauna zonei este formata din serpi de stanca, fazani si iepuri.

ROSPA0017 Canaralele de la Harsova  –  Teritoriul este foarte interesant din punct de vedere geologic, reprezentând un adevărat mozaic. La zi se află o cuvertură de loess şi calcarele jurasice aşezate pe un fundament de şisturi verzi. În mare măsură, sedimentele calcaroase conţin urme ale vieţuitoarelor jurasice. În Dealul Băroi, pe partea vestică, în vechea carieră, mai pot fi găsite încă fosile jurasice. Relieful calcaros a dat naştere unor forme specifice, spectaculoase, întâlnite la tot pasul: poduri, turnuri, peşteri. În situaţii excepţionale, cum s-a întâmplat în urmă cu mai mulţi ani, în peşteri au fost descoperite forme de viaţă din preistorie. O parte din calcarele jurasice sunt compacte și tari, o altă parte sunt calcare moi, alte strate sunt brecifiate. Calcarele jurasice prezintă fisurări, fracturi, dislocații și falieri de importanță mai mult sau mai puțin locală, dar prin care fie apa Dunării, fie apa din precipitațiile atmosferice, pătrunsă în aceste calcare, poate avea o circulație neregulată subterană, prin crăpături și alte goluri ale calcarului jurasic. La baza formațiunilor jurasice se găsesc în mai multe puncte izvoare, fiindcă apa infiltrată prin loess și calcarele jurasice este oprită pe suprafața șisturilor verzi impermeabile. Zona de calcare jurasice acoperită de loess reprezintă „zona purtătoare de strate acvifere freatice și ape cu circulație neregulată în profunzime prin fisuri”, iar porțiunile neacoperite de loess sunt „zone calcaroase cu circulație activă, neregulată, prin fisuri si goluri”. Foarte interesante sunt punctele fosiliere din Dealul Băroi şi Celea Mare şi Mică –Hârşova fiind singurul loc din ţară în care ies la vedere calcarele jurasic.

Canaralele de la Hârşova  –  Pe suprafața sitului se unesc cele două brațe principale ale Dunării, Brațul Borcea (la vest) și Dunărea Veche (la est).Ele au un aspect de arc de cerc, cu deschiderea către vest (consecinţă a abaterii cursului fluviului către dreapta) și se caracterizează prin meandrări și despletiri care includ în interior ostroave și insule. Dunărea Veche are o lungime de cca. 120 km si lăţimi de 400-450 m, depășind, pe alocuri, 500 m. Valorile mari ale coeficientului de meandrare (1,45) și ale celui de despletire (2,0) ilustrează capacitatea sporită de acumulare a fluviului, în defavoarea proceselor de eroziune și de transport. Braţul Borcea are cca. 110 km lungime, iar lăţimile oscilează, în general, între 300 si 450 m. Coeficienţii de meandrare (1,39) și de despletire (1,05) prezintă valori mai reduse decât în cazul braţului Dunărea Veche, ceea ce indică o capacitate mai mare de eroziune și detransport. În afara celor două braţe principale, Dunărea prezintă braţe secundare care delimitează ostroave și insule cu dimensiuni variabile. Ponderea cantităţilor de apătransportate de braţele principale diferă, în funcţie de debitele Dunării în amontede despletire. În medie, braţul Borcea rulează 62% din debitul Dunării, iar braţul Dunărea Veche, 38%.

Între Hârsova și Brăila, după un scurt sector de aproximativ 3 km în care Dunărea curge printr-o albie unică (la Vadu Oii), apele sale se despart din nou în două braţe principale –Dunărea Veche (Măcin), la est si Cremenea (Dunărea Nouă), la vest –care se vor reuni la Brăila. Dunărea Veche scaldă malul dobrogean pe o lungime de 95 km. Lăţimea sa nu depășește 300 m, iar albia este intens aluvionată, transportând doar 12% din debitul mediu de apă de la Vadu Oii. Malul estic al Dunării, în sectorul Hârșova-Brăila, este însoţit de o luncă externă cu lăţimi variabile, datorită pătrunderii către vest a unor promontorii dobrogene. Lunca este brăzdată de o serie de organisme hidrografice, dedimensiuni în general mici, care drenează flancul vestic al Podișului Dobrogeiși cuprinde unele lacuri de luncă și limanuri fluviatile.

Regimul hidrologic al Dunării, în sectorul în care mărginește Podișul Dobrogei, se caracterizează prin „ape mari de primăvară” și „ape mici de toamnă”.

ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova: Principala cale de acces către sit este de-a lungul drumului național 2A (E60), între localitățile Hârșova, Giurgeni și Țăndărei, DN 2A ocolind situl prin partea de nord a acestuia. Accesul către DN 2A și respectiv spre anumite zone din sit, se poate face și dinspre Făcăeni -Vlădeni (pe DN 3B) sau dinspre Saraiu (pe DN 22A).

 

Pădurea Celea Mare – Valea lui Ene – RONPA0875 – suprafata 54 ha

Arie protejată de interes naţional Celea Mare-Valea lui Ene (IV.24) a fost desemnată ca rezervaţie naturală prin prin Hotărârea nr. 2151/2004.

Se află suprapusă în ROSCI0022 Canaralele Dunării şi ROSPA 0017 Canaralele de la Hârşova.

Pădurea Celea Mare –Valea lui Ene este una din ariile protejate din Dobrogea cu numeroase tipuri de habitate, specii de floră şi faună protejate. Rezervaţia este remarcabilă, pe lângă diversitatea floristică şi faunistică, prin elementele de patrimoniu geologic, paleontologic şi din punct de vedere peisagistic, de pe zonele înalte ale rezervaţiei fiind vizibilă Dunărea şi Ostrovul Celea Mare.

Elemente specifice rezervaţiei: elemente de patrimoniu geologic, paleontologic şi peisagistic; asociaţiile Gymnospermio altaicae – Celtetum glabratae şi Agropyro brandzae – Thymetum zygioidi; speciile: Ornithogalum amphibolum, Gagea bulbifera, Jasminium fruticans, Celtis glabrata, Tadorna ferruginea, Aquila pomarina, Falco peregrinus, Buteo rufinus. Se întâlnesc 15 specii de plante incluse în Lista roşie naţională, două specii din Lista roşie europeană şi 52 specii de faună protejate prin Legea nr. 462/2001.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Primaria Hârsova
Continutul acestui site nu reprezintă in mod necesar poziția oficiala a Uniunii Europene. Iniţiatorii site-ului sunt singurii responsabili de informaţiile prezentate în site